miercuri, 16 noiembrie 2011

conferinta Kazahstan 20 de ani

Ieri am participat la conferinta Kazahstan 20 de ani, alaturi de fostii presedinti ai Romaniei, Ion Iliescu si Emil Constantinescu. Evenimentul a fost gazduit de ASE Bucuresti, in aula rectoratului si a fost prezidat de ambasadorul Kazahstan, Kayrat Anan si de directorul IRICE Anton Caragea. Aici este textul alocutiunii mele: Kazahstan: 20 de ani de relatii de colaborare cu Romania. Un pod intre Europa si Asia   Dupa 20 de ani de la proclamarea independentei, Kazahstanul devine unul dintre actorii principali in relatiile economice si politice dintre Europa si Asia. Cu o populatie de peste 16 milioane de locuitori, Kazahstanul este cea de a noua tara din lume ca suprafata si face legatura terestra dintre batranul continent si zona asiatica. Drumul independentei si trecerii catre o societate democratica si economie functionala de piata este legat de numele presedintelui Nursultan Nazarbayev, cel care a produs o serie importanta de schimbari structurale, de la organizarea alegerilor democratice, stabilirea si construirea unei noi capitale, pana la instalarea unui ritm de crestere economica semnificativ, chiar si in perioada crizei financiare globale.   In privinta relatiilor diplomatice dintre tarile noastre, Romania a recunoscut independenta de stat a Republicii Kazahstan la o zi distanta dupa proclamarea acesteia, relatiile diplomatice bilaterale fiind stabilite in data de 15 august 1992. Relatiile economice au cunoscut o dinamica buna, unul dintre momentele cheie fiind achizitionarea a trei patrimi din actiunile grupului Rompetrol de catre compania de stat KazMunaiGaz in anul 2007, urmata la doi ani distanta de preluarea restului de actiuni, ceea ce a condus la consolidarea celui mai important parteneriat comercial dintre tarile noastre si care inseamna acum o retea de benzinarii la nivel national, precum si operarea rafinariei Petromidia. Totusi, in pofida acestei investitii majore, relatiile economice nu au profitat de o serie de factori, cum ar fi existenta unor resurse importante de materii prime in statul kazah, posibilitatea utilizarii spatiului economic romanesc ca poarta de intrare in Uniunea Europeana, precum si alte conditii specifice favorizante pentru dezvoltarea de afaceri. Din punct de vedere politic, au existat vizite reciproce la nivel de presedinte al Romaniei si respectiv Kazahstanului, o serie de activitati la nivel parlamentar, precum si o buna cooperare in cadrul OSCE, in special in anul trecut, atunci cand Kazahstanul a detinut presedintia rotativa a acestui organism international. Tocmai de aceea, consider ca o dinamizare a relatiilor guvernamentale si parlamentare ar putea contribui la un nivel mai mare al schimburilor comerciale dintre cele doua state, dar si la aparitia unor investitii economice directe care sa puna in valoare oportunitatile create de actuala criza financiara. In mod direct, atat Romania cat si Kazahstanul pot juca un rol de poarta de intrare catre spatiul Uniunii Europene, in cazul nostru, respectiv catre Comunitatea Statelor Independente si Organizatia pentru Cooperare Shanghai, la care Kazahstanul este parte. Iata de ce, consolidarea unui pod generic intre statele noastre, ca o punte de legatura intre Est si Vest, intre Europa si Asia, ar trebui sa devina o preocupare prioritara a diplomatiei noastre. Nu in ultimul rand, ar trebui amintite conditiile militare existente in tarile noastre si in regiunile in care suntem prezenti. Spatiul NATO, la care Romania este parte, precum si parteneriatul strategic cu SUA, permit dezvoltarea de proiecte si actiuni comune, mai ales acum, cand presedintele SUA prezenta statul din centrul Asiei ca fiind un lider mondial pentru securitatea nucleara pe termen lung.   In final, as dori sa fac cateva consideratii referitoare la modul in care Kazahstanul a inteles sa joace in economia globala pe cartea dezvoltarii durabile. Avand avantajul unui stat nou creat, douazeci de ani in istoria moderna inseamna extrem de putin, Kazahstanul a reusit sa isi defineasca foarte clar obiectivele de crestere si de modernizare, plecand de la a intelege foarte precis care sunt avantajele, dar si care sunt riscurile economice, politice si geostrategice. Beneficiind de resurse minerale importante, majoritatea elemenelor din tabelul lui Mendeleev, avand si resurse generoase de petrol si gaze naturale, fiind situat la confluenta si intersectia unor culturi si popoare din zona eurasiatica, Kazahstanul a jucat pe cartea prelucrarii superioare a resurselor naturale, pe crearea unui nou drum al matasii care leaga China extremului Orient de Europa, dar si pe dezvoltarea regionala, a carei capodopera o constituie noua capitala, Astana.   Asadar, lectia kazaha ar trebui sa fie studiata si replicata in tari aflate in situatii poate mai favorabile din punct de vedere al contextului economic si social, asa cum este si tara noastra, care, consider ca inca nu si-a definit intr-o maniera categorica obiectivele de dezvoltare pe termen mediu si lung. Prin urmare, o mai buna apropiere si o colaborare mai stransa intre Romania si Kazahstan ar putea deschide calea unei noi abordari care sa finalizeze acest pod, deocamdata virtual, care ne poate lega si apropia.   Catalin Nechifor Deputat, vicepresedinte al grupului de prietenie Romania - Kazahstan

Un comentariu:

Anonim spunea...

Felicitari . Ne faceti mandri de dvs. ca duceti graiul nostru molodvenesc pana in academiile lumii . Bravo