sâmbătă, 26 iunie 2010

Profu de drept neconstitutional

Liderul social-democraţilor suceveni, deputatul Cătălin Nechifor, a apreciat vineri că Guvernul va trebui să-şi depună mandatul în condiţiile în care legile pe care şi-a angajat răspunderea sunt neconstituţionale. Referitor la premierul României, preşedintele PSD Suceava a spus că Emil Boc, este „profesor de drept neconstituţional” pentru că a reuşit ca o mare parte a actelor pe care le-a elaborat să fie declarate neconstituţionale. „Ultima decizie a Curţii Constituţionale demonstrează, încă odată, dacă mai era nevoie, că premierul este profesor de drept neconstituţional”, a subliniat Nechifor.
newsbucovina

marți, 22 iunie 2010

Fondul de solidaritate - galeata portocalie, versiunea 2.0

PDL a început să strângă bani pentru campania electorală, iar ultima metodă o reprezintă înfiinţarea fondului de solidaritate în care românii ar trebui să cotizeze pentru a sprijini ieşirea din criza financiară. După ce puşculiţa de partid pare să nu mai aibă de unde strânge resurse financiare, după ce sponsorii din trecut nu şi-au recuperat investiţiile pe care le-au făcut în campania prezidenţială, partidul domnilor Boc şi Băsescu s-a gândit să lărgească baza de contribuţie la fondurile politice prin inventarea unui nou instrument: fondul de solidaritate, un fel de găleată portocalie, de data asta goală, în care „azi un leu la Boc depui, mâine ia-l de unde nu-i”.

Guvernul şi preşedinţia României sunt ultimele instituţii care ar putea să asigure credibilitatea acestui demers, după ce şi şeful statului şi şeful guvernului au minţit cu zâmbetul pe buze, asigurându-i pe români că vor trăi bine şi nu se vor tăia pensiile şi salariile. Pe de altă parte, acest fond de solidaritate ar trebui gestionat de către cineva, un consiliu de administraţie, iar la acest capitol PDL stă foarte prost, pentru simplul fapt că majoritatea liderilor politici sunt deja instalaţi în funcţii de membri ai diverselor consilii de administraţie, de la care încasează lunar sume considerabile de bani.

Ceea ce este totuşi interesant şi vedem că guvernul refuză deocamdată să facă public, este tocmai componenţa consiliului de administraţie, precum şi indemnizaţia pe care ar trebui să o încaseze aceste persoane pentru munca depusă în buna desfăşurare a activităţii la noul fond de solidaritate. Sau poate tocmai aici stă şmecheria guvernului, pentru că fondul este unul privat, alimentat din donaţii personale şi care poate acorda prin urmare salarii grase, nesupuse procesului de transparenţă decizională. Acest lucru ne facem să credem că guvernul poate găsi soluţii rapide, doar atunci când interesul de partid o cere şi când găleata portocalie a PDL trebuie din nou umplută ochi, în perspectiva viitoarelor campanii electorale.

Politizarea dezvoltarii rurale a Romaniei

DECLARAŢIE POLITICĂ
22 iunie 2010

România este stat membru al Uniunii Europene din 1 ianuarie 2007. Am tot vorbit în aceşti ani, dar şi înainte în perioada de preaderare, despre beneficiile integrării europene. Am vorbit despre fonduri structurale nerambursabile, am vorbit despre 31 de miliarde de Euro care ar trebui să ajungă în proiecte de dezvoltare a României până în 2013, pentru reducerea decalajelor faţă de statele membre care au aderat înaintea ţării noastre. S-a promis că regulile europene vor aduce acea stare de transparenţă şi de credibilitate pe care românii, dar şi ceilalţi cetăţeni europenei, o aşteaptă în ceea ce priveşte cheltuirea banilor publici. Am vorbit despre proceduri europene, despre principiul primul venit primul servit în ceea ce înseamnă finanţarea proiectelor, indiferent de statutul beneficiarului: persoană juridică privată, autoritate publică locală sau ONG. Şi am rămas cu vorbele. Gradul de absorbţie la trei ani de la integrare este cel mai mic dintre toate statele membre, principiile sunt călcate în picioare iar regulile sunt schimbate în timpul jocului. Ieri, 21 iunie 2010, am asistat în Camera Deputaţilor la un caz fără precedent în raportul dintre România şi UE. Ieri a fost blocat demersul opoziţiei de a constitui o comisie de anchetă a modului în care s-au jurizat proiectele depuse de primăriile din mediul rural pe măsură 322, renovarea satului românesc.

Ieri, puterea actuală s-a ferit ca dracul de tămâie de acceptarea unei comisii de anchetă care ar fi trebuit să facă lumină în acest caz în care sute de primării din toate judeţele ţării au depus contestaţii la APDRP faţă de modul în care au fost aplicate procedurile de evaluare şi scorare a proiectelor de drumuri, apă, canalizare, investiţii în infrastructura socială şi culturală. De ce oare se blochează instituirea acestei comisii de anchetă? De ce oare le este frică unora? Aceste întrebări vor avea răspuns doar dacă comisia de anchetă va fi aprobată de deputaţi peste două zile. Şi pentru a parafraza un clasic în viaţă, pentru că de ce le e frică nu scapă, sper din tot sufletul ca şi deputaţi din arcul guvernamental să voteze alături de noi pentru înfiinţarea acestui instrument prin care putem demonstra Europei că suntem corecţi şi dacă nu, că putem să corectăm greşelile făcute la comanda politică. N-ar trebui să le fie frică colegilor din PDL, iarna nu-i ca vara, iar vara trecută au funcţionat două comisii de anchetă, în cazurile Udrea şi Ridzi, iar nimeni nu a murit din acest lucru.

Demersul nostru este unul corect, nu punem România în dificultate ci dorim să eliminăm riscurile ulterioare, care pot fi majore dacă se va dovedi că evaluarea proiectelor s-a făcut pe criterii politice. România riscă iniţierea unei proceduri de infringement în domeniul fondurilor destinate dezvoltării rurale şi mai grav, putem să ne trezim în situaţia în care beneficiarii proiectelor, primării din mediul rural, să fie obligaţi să returneze banii primiţi de la UE pentru modernizarea infrastructurii din satul românesc. Vrem să ne asigurăm că acest lucru nu se va întâmpla, ne-am dorit prea mult statutul de stat integrat în UE şi nimeni nu are voie să îşi bată joc de sacrificiile şi speranţelor românilor care şi-au dorit ca visul european să devină realitate.

Fac un apel către toţi parlamentarii, indiferent de culoarea carnetului de partid, ca în calitatea lor de aleşi uninominali să se gândească bine înainte de votarea comisiei de anchetă referitoare la evaluarea proiectelor pe măsura 322 şi să decidă înspre binele locuitorilor din localităţile în care au fost aleşi să le reprezinte interesele în Parlamentul României.

luni, 21 iunie 2010

Orientul vine in Romania

Miercurea trecuta, 16 iunie 2010, am participat la vernisajul expozitiei Orientul vine in Romania, organizata sub inaltul patronaj al Ambasadei Emiratelor Arabe Unite la Bucuresti si Institutul pentru Relatii Internationale si Cooperare Economica.

A fost o manifestare interesanta si am avut ocazia sa adresez un cuvant la deschidere in numele Parlamentului Romaniei, alaturi de fostul presedinte Emil Constantinescu.

Cred ca Romania ar trebui sa fie mai orientata catre Orient.

miercuri, 16 iunie 2010

o pilda excelenta

Într-o dimineaţă, stăpânitorul unei cetăţi fu trezit de nişte strigăte care se auzeau din piaţă: ,,Hai la mere! Mere dulci cum n-aţi mai gustat!". Ridicându-se indispus din pat şi privind pe fereastră, văzu un târgoveţ ce vindea, într-adevăr, mere, înconjurat de o mulţime de muşterii.

,,Trebuie să fie tare bune merele alea", îşi spuse mai-marele cetăţii şi, făcându-i-se poftă, îl chemă pe primul său sfetnic şi îi porunci: ,,Ia cinci galbeni şi mergi în piaţă să cumperi mere de la târgoveţul acela". Primul sfetnic îl chemă pe paharnic şi îi spuse: ,,Uite patru galbeni, du-te şi cumpără mere". Paharnicul se adresă, la rândul său, stolnicului:

,,Poftim trei galbeni, de care să cumperi mere de la târgoveţul acela". Stolnicul îl chemă pe primul străjer îi dădu doi galbeni şi îl trimise în piaţă. Acesta dădu un galben unui străjer din subordine, iar acela se duse la târgoveţ şi îi luă la rost: ,,Hei, ce tot strigi aşa? Ai tulburat somnul mai-marelui cetăţii, iar drept pedeapsă mi-a poruncit să-ţi confisc căruţa asta cu mere". Zis şi făcut. Întors la şeful său, străjerul se lăudă: ,,Am făcut un târg nemaipomenit. Cu un galben am cumpărat o jumătate din căruţa cu mere a tărgoveţului". Primul străjer merse la stolnic:

,,M-am târguit şi, cu cei doi galbeni pe care mi i-ai dat am reuşit să cumpăr un sac cu mere!". Stolnicul - repede la paharnic: ,,Cu trei galbeni am luat o tolbă întreagă cu mere". Paharnicul dosi jumătate din cantitate şi apoi merse la primul sfetnic: ,,Iată, cei patru galbeni mi-au ajuns doar pentru o jumătate de tolbă cu mere". Iar primul sfetnic se înfăţişă dinaintea stăpînitorului cetăţii şi glăsui:
,,Măria ta, iată, am îndeplinit porunca. Numai că de acei cinci galbeni n-am reuşit să târguiesc decât cinci mere".

Mai-marele cetăţii muşcă dintr-un măr şi cugetă: ,,Hmmm... Cinci mere pentru cinci galbeni... scump, foarte scump! Şi, cu toate astea, târgoveţul acela avea o mulţime de cumpărători. Înseamnă că lumea o duce bine, are bani. Ia să măresc eu birurile!"

ps multumesc vasile

marți, 15 iunie 2010

1 leu pentru boc

Motiunea de cenzură dezbătută marţi de parlamentul României, împotriva Guvernului BOC IV nu a fost adoptata fiind doar 228 de voturi in favoarea motiunii si 197 contra motiunii. Pentru a putea fi adoptată iar Guvernul să cadă, moţiunea trebuia sa adune 236 de voturi, ceea ce inseamna ca salariile bugetarilor si pensiile vor fi reduse cu 25 % si respectiv 15 %.

Deputatul PSD de Suceava Cătălin Nechifor, care este preşedinte al organizaţiei judeţene PSD, a introdus la votul pe moţiunea de cenzură, o bancnotă de 1 leu în urna neagră, arătând că este o modestă contribuţie din partea unui pensionar sucevean în gaura neagră produsă de Guvernului Boc.

Nechifor, care a votat în favoarea moţiunii de cenzură, după ce a introdus bilele în cele două urne, a ţinut să introducă în urna neagră o bancnotă de un leu.
El a explicat că acest leu reprezintă contribuţia unui pensionar sucevean care va rămâne cu pensia minimă garantată după ce Guvernul Boc îi va lua 23 de lei din pensie.

via www.news-bucovina.ro

luni, 14 iunie 2010

Amenintari pedeliste

PDL-ul incepe sa aiba emotii la Suceava, o fi caldura de afara, sau neputinta guvernarii, chiar nu mai are nicio importanta. Cert este ca, dupa mitingul de sambata la care au participat 2000 de suceveni, pedelistii incep cu amenintari, pe care le gasiti

http://www.monitorulsv.ro/Politic-local/2010-06-14/Onofrei-considera-ca-PSD-istii-puteau-umple-galetile-portocalii-cu-ce-au-furat-in-ultimii-20-de-ani.

Iata si reactia mea:

Dacă se adeveresc spusele sale, senatorul Orest Onofrei este pasibil de infracţiunea de tăinuire a infractorului.

Sunt 100% convins de faptul că senatorul Orest Onofrei a făcut ieri o declaraţie politică, atunci când afirma : „Vreau să-i transmit lui Cătălin Nechifor în nume personal un avertisment şi el o să înţeleagă despre ce este vorba. Când a participat la golănia de la Muzeul Irimescu din Fălticeni nu m-a sunat să mă ia şi pe mine complice”. Totuşi, ţinând cont de vocabularul domniei sale pe care şi l-a însuşit de-a lungul carierei profesionale şi politice, este obligatoriu ca Orest Onofrei să clarifice golănia la care s-a referit. Totodată, solicit organelor statului, Procuratură şi DNA, să se sesizeze din oficiu la acuzaţiile senatorului PDL şi să clarifice dacă este vorba de o faptă penală, pe care Orest Onofrei dacă o cunoştea nu trebuia să o tăinuiască până în prezent, sau dacă este vorba despre o golăneală metaforică specifică stilului distinsului meu coleg de Parlament.
Vreau să le transmit PDL-iştilor că nu pot fi şantajat şi nici ameninţat, iar dacă domniile lor ar deţine probe sau indicii asupra unor presupuse fapte ilegale, sunt obligaţi, în conformitate cu legislaţia românească în vigoare, să le facă cunoscute organelor de anchetă ale statului.

miercuri, 9 iunie 2010

Cheltuieli parlamentare

Ca tot se vorbeste despre parlamentari, cum ca se cheltuie multi bani, am facut si eu un calcul matematic (media lunara a cheltuielilor) si iata ce a iesit, de la inceputul mandatului, pana in luna aprilie 2010:

nr leg nume prenume medie
1 91 Donţu Mihai-Aurel 7221
2 292 Ştefan Viorel 7508
3 334 Zoicaş Gheorghe 7537
4 247 Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton 7784
5 192 Năstase Adrian 7812
6 255 Răţoi Neculai 7820
7 169 Manolescu Oana 7997
8 308 Ţaga Claudiu 8078
9 269 Sârbu Marian 8163
10 313 Udrea Elena Gabriela 8206
11 289 Surpăţeanu Mihai 8299
12 194 Nechifor Cătălin-Ioan 8333
13 282 Steriu Valeriu-Andrei 8336
14 191 Nassar Rodica 8394
15 139 Iacob Ridzi Monica Maria 8423
16 87 Dobre Ciprian Minodor 8427
17 9 Andronache Gabriel 8473
18 68 Chiriţă Dumitru 8488
19 302 Tîlvăr Angel 8496
20 322 Vîlcu Samoil 8517
21 1 Adomniţei Cristian Mihai 8525
22 12 Antochi Gheorghe 8518
23 58 Calimente Mihăiţă 8535
24 42 Bot Octavian 8545
25 239 Pop Virgil 8554
26 176 Mazilu Constantin 8581
27 284 Stragea Sorin Constantin 8582
28 323 Vladu Iulian 8582
29 287 Stroian Toader 8606
30 208 Novac Cornelia Brînduşa 8609
31 213 Olteanu Bogdan 8611
32 250 Postolachi Florin 8634
33 16 Atanasiu Teodor 8641
34 244 Popescu Adrian 8701
35 331 Zătreanu Dan-Radu 8728
36 95 Drăgulescu Iosif Ştefan 8744
37 190 Mustea-Şerban Răzvan 8756
38 273 Socaciu Victor 8757
39 241 Popa Florian 8758
40 94 Drăghici Sonia-Maria 8768
41 144 Iftime Dragoş-Adrian 8778
42 31 Blaga Iosif Veniamin 8783
43 214 Oprea Gabriel 8786
44 296 Tabugan Ion 8790
45 47 Buciuta Ştefan 8800
46 86 Derzsi Ákos 8803
47 309 Ţintean Ioan 8804
48 150 Irimescu Mircea 8836
49 327 Voicu Mihai Alexandru 8838
50 73 Ciobanu Gheorghe 8839
51 110 Florea Damian 8853
52 160 Leşe Doru Braşoan 8859
53 122 Ghiţă Cornel 8860
54 153 Jolţa Nicolae 8870
55 74 Ciocan Gheorghe 8872
56 285 Stroe Ionuţ-Marian 8897
57 238 Pop Georgian 8899
58 265 Sava Andrei-Valentin 8901
59 193 Neacşu Marian 8908
60 242 Popa Octavian-Marius 8913
61 279 Stan Nicolae 8914
62 196 Negoiţă Robert Sorin 8923
63 318 Varga Lucia-Ana 8939
64 151 Itu Cornel 8939
65 197 Negruţ Clement 8943
66 166 Lupu Mihai 8950
67 137 Horj Pavel 8982
68 199 Nica Nicolae-Ciprian 8983
69 100 Dumitrică George Ionuţ 8984
70 235 Plăiaşu Gabriel 8987
71 294 Ştirbu Gigel-Sorinel 8989
72 330 Zamfirescu Sorin Ştefan 8991
73 325 Vlădoiu Aurel 9000
74 272 Seres Dénes 9009
75 41 Bostan Emil 9009
76 161 Liga Dănuţ 9013
77 33 Boabeş Dumitru 9049
78 233 Pieptea Cornel 9053
79 40 Bordeianu Dan 9054
80 51 Budurescu Daniel-Stamate 9057
81 217 Pál Árpád 9060
82 124 Ghiveciu Marian 9062
83 212 Oltean Ioan 9073
84 135 Holban Titi 9079
85 114 Gabor Gheorghe 9093
86 43 Botiş Ioan-Nelu 9096
87 159 Lakatos Petru 9096
88 201 Nicolicea Eugen 9104
89 246 Popescu Dan-Mircea 9105
90 228 Păun Nicolae 9111
91 304 Trăşculescu Alin Silviu 9116
92 24 Bădălan Eugen 9120
93 89 Dobre Victor Paul 9121
94 226 Păduraru Nicuşor 9121
95 85 Dascălu Constantin 9121
96 112 Frunzulică Doru-Claudian 9122
97 268 Săpunaru Nini 9123
98 132 Gurzău Adrian 9124
99 286 Stroe Mihai 9126
100 209 Oajdea Daniel Vasile 9132
101 45 Brătianu Matei Radu 9139
102 152 Jipa Florina Ruxandra 9139
103 311 Ţurcanu Florin 9149
104 186 Morega Dan Ilie 9153
105 231 Petrescu Cristian 9154
106 270 Scutaru Adrian George 9155
107 66 Chircu Doiniţa-Mariana 9162
108 130 Grama Horia 9162
109 232 Petrescu Petre 9163
110 243 Popeangă Vasile 9168
111 50 Buda Viorel-Vasile 9168
112 236 Pocora Cristina-Ancuţa 9168
113 333 Zisopol Dragoş Gabriel 9174
114 129 Gospodaru Gabriel-Dan 9180
115 221 Pálfi Mózes Zoltán 9180
116 263 Roşca Lucreţia 9186
117 134 Hogea Gheorghe 9199
118 30 Béres Ştefan Vasile 9202
119 88 Dobre Cristina Elena 9202
120 216 Orban Ludovic 9202
121 84 Damian Ioan 9208
122 5 Amet Aledin 9209
123 316 Vainer Aurel 9211
124 293 Ştirbeţ Cornel 9213
125 256 Rebenciuc Neculai 9213
126 167 Macaleţi Costică 9216
127 184 Moldovan Carmen Ileana 9224
128 101 Dumitru Georgică 9230
129 227 Păsat Dan 9234
130 104 Edler András György 9237
131 200 Nicolăescu Gheorghe-Eugen 9238
132 257 Resmeriţă Cornel-Cristian 9240
133 258 Riviş-Tipei Lucian 9240
134 25 Bădulescu Adrian 9243
135 11 Antal István 9245
136 69 Chisăliţă Ioan Narcis 9256
137 210 Olar Corneliu 9259
138 223 Pandele Sorin Andi 9260
139 175 Máté András-Levente 9261
140 328 Voinescu-Cotoi Sever 9266
141 140 Iacob Strugaru Stelică 9268
142 123 Ghiţă-Eftemie Stelian 9270
143 18 Axenie Carmen 9270
144 171 Marin Mircea 9278
145 57 Buta Sorin Gheorghe 9278
146 138 Hrebenciuc Viorel 9284
147 49 Buda Daniel 9287
148 61 Cazan Mircea Vasile 9292
149 224 Panţîru Tudor 9294
150 206 Niţu Adrian Henorel 9295
151 300 Timiş Ioan 9296
152 71 Chiuariu Tudor-Alexandru 9296
153 133 Gust Băloşin Florentin 9302
154 117 Geantă Florian Daniel 9303
155 211 Olosz Gergely 9306
156 301 Tiţa-Nicolescu Gabriel 9306
157 276 Spînu Teodor-Marius 9310
158 79 Coroamă Gheorghe 9310
159 128 Gorghiu Alina-Ştefania 9311
160 55 Burlacu Cristian-Ion 9314
161 326 Voicu Mădălin-Ştefan 9316
162 278 Stan Ion 9317
163 29 Berci Vasile 9320
164 203 Niculescu-Mizil Ştefănescu Tohme Oana 9321
165 48 Bud Nicolae 9322
166 198 Nica Dan 9326
167 82 Cristian Horia 9326
168 156 Kerekes Károly 9328
169 283 Stoica Mihaela 9329
170 251 Potor Călin 9330
171 53 Buican Cristian 9340
172 107 Farkas Anna-Lili 9340
173 143 Ibram Iusein 9341
174 136 Holdiş Ioan 9344
175 312 Ţurea Răzvan 9349
176 329 Vreme Valerian 9349
177 15 Arion Viorel 9351
178 93 Drăghici Mircea-Gheorghe 9355
179 220 Paleologu Theodor 9355
180 97 Dumitrache Ileana Cristina 9357
181 38 Boldea Mihail 9359
182 96 Dugulescu Marius Cristinel 9360
183 229 Pâslaru Florin-Costin 9360
184 83 Croitoru Cătălin 9361
185 222 Pambuccian Varujan 9361
186 67 Chirilă Constantin 9362
187 260 Rogin Marius 9362
188 252 Preda Cezar-Florin 9363
189 245 Popescu Cosmin Mihai 9363
190 3 Alecu Valeriu 9364
191 179 Mircovici Niculae 9365
192 306 Turcan Raluca 9366
193 141 Ialomiţianu Gheorghe 9366
194 46 Brînză William Gabriel 9370
195 230 Petö Csilla-Mária 9371
196 77 Ciuhodaru Tudor 9374
197 157 Korodi Attila 9375
198 148 Iordache Luminiţa 9377
199 177 Merka Adrian-Miroslav 9379
200 218 Palaşcă Viorel 9380
201 178 Militaru Constantin Severus 9382
202 116 Gavrilescu Graţiela Leocadia 9383
203 105 Erdei Dolóczki István 9387
204 2 Albu Gheorghe 9389
205 248 Popov Duşan 9389
206 65 Cherecheş Cătălin 9390
207 315 Uricec Eugen Constantin 9390
208 195 Neculai Marius 9392
209 332 Zgonea Valeriu Ştefan 9392
210 295 Tabără Valeriu 9395
211 277 Stan Ioan 9397
212 60 Cantaragiu Bogdan 9398
213 259 Rizea Cristian 9399
214 183 Mocioalcă Ion 9402
215 22 Barbu Sulfina 9402
216 182 Mocanu Vasile 9403
217 147 Iordache Florin 9403
218 72 Cindrea Ioan 9405
219 324 Vlase Petru Gabriel 9405
220 274 Solomon Adrian 9408
221 225 Pardău Dumitru 9409
222 44 Boureanu Cristian Alexandru 9412
223 113 Fuia Stelian 9412
224 288 Surdu-Soreanu Raul-Victor 9417
225 280 Stanciu Anghel 9417
226 23 Barna Maria Eugenia 9418
227 145 Ignat Miron 9419
228 165 Lup Silvestru Mircea 9421
229 319 Vasile Aurelia 9425
230 205 Niţă Constantin 9432
231 78 Coclici Radu Eugeniu 9433
232 253 Prigoană Vasile-Silviu 9434
233 10 Anghel Florin Serghei 9434
234 303 Toader Mircea-Nicu 9435
235 240 Popa Daniela 9436
236 155 Kelemen Hunor 9438
237 180 Mitrea Manuela 9439
238 64 Cărare Viorel 9439
239 119 Gerea Andrei Dominic 9439
240 154 Kelemen Atilla Béla-Ladislau 9440
241 37 Boiangiu Victor 9440
242 188 Movilă Petru 9441
243 307 Tuşa Adriana Diana 9444
244 102 Dumitru Ion 9445
245 126 Gliga Vasile Ghiorghe 9445
246 127 Göndör Marius-Sorin 9447
247 26 Bănicioiu Nicolae 9447
248 204 Nistor Laurenţiu 9449
249 111 Florescu Adrian 9451
250 98 Dumitrescu Cristian-Sorin 9451
251 115 Ganţ Ovidiu Victor 9455
252 321 Vişan Gelu 9455
253 254 Radan Mihai 9456
254 219 Palăr Ionel 9456
255 32 Bleotu Vasile 9457
256 168 Manda Iulian Claudiu 9458
257 249 Popoviciu Alin Augustin Florin 9458
258 8 Andon Sergiu 9462
259 103 Duşa Mircea 9463
260 207 Nosa Iuliu 9463
261 99 Dumitrescu Liana 9463
262 317 Varga Attila 9464
263 297 Taloş Gheorghe-Mirel 9465
264 237 Ponta Victor-Viorel 9470
265 35 Bode Lucian Nicolae 9470
266 28 Bejinariu Eugen 9475
267 80 Covaci Dorel 9475
268 4 Almăjanu Marin 9476
269 234 Pirpiliu Ştefan Daniel 9477
270 6 Ana Gheorghe 9479
271 131 Grosaru Mircea 9481
272 17 Avram Marian 9482
273 36 Boghicevici Claudia 9482
274 19 Balan Ioan 9484
275 162 Longher Ghervazen 9484
276 92 Dragomir Gheorghe 9484
277 172 Marinescu Antonella 9488
278 181 Mocanu Adrian 9489
279 39 Borbély László 9493
280 52 Buhăianu-Obuf Cătălin Ovidiu 9493
281 62 Călian Petru 9495
282 63 Călin Ion 9495
283 142 Iancu Iulian 9495
284 185 Moldovan Emil Radu 9497
285 187 Motreanu Dan-Ştefan 9498
286 76 Ciucă Liviu-Bogdan 9499
287 262 Roman Ioan Sorin 9499
288 170 Marian Dan Mihai 9501
289 118 Georgescu Filip 9505
290 173 Martin Eduard-Stelian 9506
291 27 Bărbulescu Daniel-Ionuţ 9512
292 70 Chiţoiu Daniel 9513
293 20 Balcan Viorel 9514
294 305 Tudose Mihai 9520
295 314 Uioreanu Horea-Dorin 9521
296 271 Seremi Ştefan 9522
297 21 Banu Mihai 9525
298 310 Ţîmpău Radu Bogdan 9525
299 158 Kötő Iosif 9527
300 106 Farago Petru 9527
301 290 Surupăceanu Mugurel 9531
302 13 Apostolache Mihai Cristian 9532
303 149 Iorguş Zanfir 9533
304 7 Anastase Roberta Alma 9534
305 120 Gheorghe Tinel 9538
306 59 Canacheu Costică 9539
307 56 Burnei Ion 9539
308 125 Giurgiu Mircia 9548
309 75 Cionca-Arghir Iustin-Marinel 9548
310 108 Fenechiu Relu 9549
311 81 Cristea Victor 9550
312 275 Soporan Vasile Filip 9551
313 202 Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae 9551
314 189 Munteanu Ioan 9552
315 14 Ardeleanu Sanda-Maria 9554
316 146 Ionescu George 9562
317 215 Oprişcan Mihai Doru 9562
318 267 Săniuţă Marian-Florian 9584
319 164 Luca Ciprian-Florin 9592
320 109 Firczak Gheorghe 9603
321 320 Vasilică Radu Costin 9619
322 174 Márton Árpád-Francisc 9621
323 298 Tărâţă Culiţă 9633
324 299 Teodorescu Horia 9634
325 90 Dolineaschi Andrei 9639
326 54 Burcău Doina 9656
327 261 Roman Gheorghe 9678
328 163 Lubanovici Mircea 9718
329 121 Gherasim Vasile 9767
330 266 Săftoiu Ana Adriana 9789
331 264 Rusu Valentin 9806
332 34 Bobeş Marin 9871
333 281 Stavrositu Maria 10140
334 291 Şandru Mihaela Ioana 10872

Deci pe locul 12, dar e imposibil de cuantificat eficienta sau responsabilitatea unui deputat, doar dupa banii cheltuiti lunar. Democratia totusi costa, problema nu e la ceea ce se intampla cu un anumit grup de oameni, fie ei si parlamentari, problema e de fond si priveste intreaga Romanie.

Scrisoare deschisa

Scrisoare deschisă

Adresată domnului Gheorghe Flutur
Preşedintele PDL Suceava

Spre ştiinţa,
Inspectoratul Judeţean de Poliţie Suceava,
Jandarmeria Suceava,
SRI Suceava,
Poliţia Comunitară Suceava

Stimate domnule preşedinte, v-am urmărit cu real interes ultimele reactiii la adresa opoziţiei de la Suceava, Partidul Social Democrat. Cu o nedisimulată dorinţă de dialog, aş dori să vă transmit cîteva gînduri şi să corectez cîteva informaţii pe care le-aţi lansat public. M-aş referi la mitingul de protest organizat de PSD, la adresa măsurilor de austeritate propuse de preşedintele Traian Băsescu şi asumate de guvernul Boc, precum şi asupra modului în care Consiliul Judeţean Suceava, condus de dumneavoastră, împarte banii publici româneşti şi europeni. În primul rînd, mitingul va avea loc sîmbătă, 12 iunie 2010, în faţa prefecturii începînd cu ora 10 şi nu în data de 11 iunie, aşa cum aţi afirmat dumneavoastră. În al doilea rînd, vreau să vă transmit că nu putem tolera încercarea dumneavoastră de intimidare, ne-aţi ameninţat că veţi lua contramăsuri şi că veţi proiecta nu ştiu ce imagini pe nu ştiu unde. Ca să fiu foarte explicit, mitingul nostru este autorizat de Primăria Municipiului Suceava şi dacă dumneavoastră doriţi o contramanifestaţie, vă sugerez să vă adresaţi domnului primar Ion Lungu, pentru a intra în legalitate cu autorizaţia de desfăşurare a acţiunii dumneavoastră. Vă înţeleg preocuparea şi poate că va doriţi să protestaţi împotrivă comuniştilor sau a mogulilor, însă, sîmbătă 12 iunie 2010, peste 1000 de locuitori ai judeţului pe care îl conduceţi doresc să protesteze paşnic, fără violenţă, la adresa măsurilor abuzive de reducere a pensiilor şi salariilor şi asupra modului în care dumneavoastră împărţiţi banii publici către localităţi, în funcţie de culoarea politică a primarilor. Iar portocaliul pare să fie culoarea dumneavoastră preferată. În ultimul rînd, avînd speranţa că mişcarea noastră de stradă va fi înţeleasă ca un drept la liberă exprimare, fac un apel către instituţiile statului abilitate să asigure liniştea şi ordinea publică, precum şi siguranţa naţională, să ia toate măsurile pentru a păstra caracterul paşnic al acţiunii noastre civice din data de 12 iunie. În rest, numai de bine.

Cu încredere,

Cătălin Ioan Nechifor
Preşedinte PSD Suceava

luni, 7 iunie 2010

Despre pedele, numai de bine

Preşedintele PSD Suceava, deputatul Cătălin Nechifor, a declarat într-o conferinţă de presă că actualul preşedinte al Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, este preocupat mai multe de PSD decât de problemele judeţului şi de cele ale românilor. Nechifor a făcut referire la declaraţia lui Gheorghe Flutur de la Consiliul de Coordonare a Organizaţiei Municipale Suceava a PD-L, când acesta a precizat că „PSD-iştilor le chiorăie maţele şi li s-a făcut dor de putere”. „Domnule Flutur nu nouă ne chiorăie maţele de foame. Nu aţi înţeles. Românii sunt cei care sunt înfometaţi de Guvernul pe care dumneata îl susţii şi l-ai impus împreună cu Traian Băsescu, Emil Boc, Elena Udrea, Berceanu, Videanu, Blaga şi tot neamul vostru”, a fost replica lui Cătălin Nechifor. El a adăugat că în momentul de faţă românii sunt privaţi de unele drepturi prevăzute în Constituţia „pe care Traian Băsescu o flutura în 2004”. Liderul PSD Suceava a mai spus că în momentul de faţă nu PSD-iştii contează, ci populaţia României care este condamnată la sărăcie de Guvernul condus de Emil Boc.



„Cel mai bun proiect pentru România este moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Boc”



Pe de altă parte, preşedintele PSD Suceava a declarat că parlamentarii PD-L ar trebui să susţină moţiunea de cenzură care va fi depusă împotriva Guvernului condus de Emil Boc. Cătălin Nechifor a precizat că în cursul săptămânii trecute deputatul PD-L de Suceava, Ioan Bălan, a precizat că ar fi dispus să susţină un proiect care ar veni în sprijinul sucevenilor, motiv pentru care l-a invitat să susţină moţiunea de cenzură care va fi depusă de PSD. „Domnule deputat PD-L de Suceava vă dau o idee genială de proiect. Votaţi moţiunea de cenzură. Este singurul proiect bun pentru România. Votaţi moţiunea de cenzură alături de noi şi facem ceea ce trebuie să facem pentru că asta este, din păcate, şi acest lucru se datorează vouă, singura măsură anticriză coerentă şi disponibilă pentru România”, a spus Cătălin Nechifor.

În acelaşi timp liderul PSD Suceava a mai precizat că îl bucură faptul că doi parlamentari PD-L, senatorul Orest Onofrei şi deputatul Ioan Bălan, au declarat săptămâna trecută că sunt dezamăgiţi de el. „Acesta este mesajul. Va trebui uşor-uşor ca toţi PDL-iştii din Suceava şi din ţară să fie dezamăgiţi de PSD şi de mine ca preşedinte. Pentru că asta înseamnă că noi ne facem treaba. Şi vă mulţumim că aţi început atât de repede să fiţi dezamăgiţi de noi. Vă vom ajuta din toate puterile noastre”, a mai afirmat Nechifor.



Nechifor susţine că parlamentarii plecaţi la PD-L din PNL Suceava vor vota moţiunea



Nu în ultimul rând, Cătălin Nechifor a precizat că parlamentarii plecaţi la PD-L din PNL Suceava se vor număra printre cei care vor vota moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Boc. În această situaţie s-ar afla senatorul Tiberiu Prodan şi deputatul Gheorghe Coroamă, despre care Nechifor a afirmat că în momentul de faţă şi-ar căuta un alt partid politic. „Dat fiind faptul că au plecat din PNL le-aş recomanda, într-o primă fază, să încerce tot acolo. Asta pentru a reechilibra harta politică a parlamentarilor de Suceava, nu doar în zona PD-L care a furat tot ceea ce a însemnat parlamentar de la PNL, dar şi în parlamentul României”, consideră liderul PSD. El a adăugat că în situaţia în care cei doi nu vor găsi înţelegere în PNL, abia atunci va putea discuta cu ei. Nechifor a arătat că PSD nu este interesat să-i preia în partid pe toţi cei care vor să plece „din barca în stare de scufundare a PD-L”.

miercuri, 2 iunie 2010

S-au ars!

Noua mea bricheta:

despre criza financiara

Parlamentul României
Camera Deputaţilor


Raport
Reuniunea preşedinţilor comisiilor pentru
Finanţe şi buget din parlamentele statelor membre ale UE


Madrid, 15 aprilie 2010


În data de 15 martie 2010 s-a desfăşurat la Madrid reuniunea preşedinţilor comisiilor pentru finanţe şi buget din parlamentele statelor membre ale UE, la care au participat reprezentanţi din partea majorităţii statelor membre, precum şi reprezentanţi ai ţărilor candidate la integrare europeană. Programul conferinţei a cuprins prezentări şi discuţii libere cu privire la dezvoltarea strategiei comune europene pentru relansarea economică.

Deschiderea lucrărilor a fost făcută de vicepreşedintele Guvernului spaniol şi ministru al economiei şi trezoreriei, doamna Elena Salgado Mendey, urmată de domnul Francisco Javier Ariztegui Yanez, vice guvernator al Băncii Spaniei, care a expus tema: Sistemul bancar şi fondul de restructurare bancară - reformă şi proces de recapitalizare.

În cea de a doua parte a reuniunii, domnul Julio Segura Sanchey, preşedintele Comisiei Naţionale de Echitate a Pieţei, a prezentat un punct de vedere asupra finanţelor publice, în contextul crizei actuale.

Doamna Elena Salgado Mendey, în deschiderea reuniunii, s-a referit la Tratatul de la Lisabona, considerând că intrarea acestuia în vigoare a produs multe schimbări, preşedinţia Spaniolă a UE promovând în acest sens o serie de măsuri, printre care un pachet de stimulare a relansării europene care să obţină girul instituţiilor europene şi al statelor membre ale UE. Mesajul preşedinţiei spaniole este acela că în acest moment nu mai are sens să discutăm despre criză, ci despre ceea ce putem învăţa din actuala criză, precum şi despre soluţiile de ieşire din criză, având în vedere faptul că scara schimbărilor este mai mare ca oricând. Iată de ce definirea unei strategii comune europene pentru relansarea economică trebuie să constituie o preocupare prioritară a tuturor actorilor europeni. Doamna Mendey s-a referit şi la contextul global, apreciind ritmul de creştere economică al Chinei care se va apropia de 11% din PIB în anul curent, precum şi creşterea economică în Asia cu circa 8%, pe fondul creşterii cererii interne. Pe de altă parte, ţările cu economii avansate vor avea în acest an un ritm de creştere mai ponderat, sub 3%, în timp ce economia SUA ar putea depăşi pragul de 3% din PIB. Redresarea economică a UE este una fragilă, cel mai probabil în jurul a 0,7%, ţinând cont mai ales de faptul că economia europeană are o componentă socială mult mai dezvoltată comparativ cu alte economii din lume. Semnalul de alarmă trebuie tras având în vedere faptul că deficitul bugetar la nivelul UE va fi de circa 7%, şomajul este în creştere, unele state membre UE şi-a dublat numărul de şomeri în ultima perioadă, drept pentru care angajarea forţei de muncă ar trebui să constituie un obiectiv prioritar.

S-a discutat despre mai multe modele socio-economice, spre exemplu cazul Suediei care s-a confruntat la începutul anilor 90 cu o criză economică şi în cazul căreia se constată acum faptul că sistemul de pensii este încă nereformat, sustenabilitatea sistemului fiind mai necesară ca oricând, chiar dacă o reformă în sistem ar fi nepopulară. Un alt element a fost cel legat de mobilitatea forţei de muncă, mulţi suedezi preferând să îşi găsească un loc de muncă în ţările limitrofe, atât în cele din spaţiul UE cât şi în Norvegia.

Reprezentantul Austriei a apreciat că o creştere a salariilor în vederea susţinerii consumului ar putea fi o soluţie, însă trebuie evaluat corect impactul economic şi bugetar, pentru a nu transforma acest proces într-o pastilă de adormit în ceea ce priveşte politica salarială. Un alt element discutat a fost cel referitor la evoluţia crizei, plecată de la o criză financiară, transformată ulterior într-o criză economică şi având acum perspectiva de a se închide într-o criză a finanţelor publice guvernamentale.

Cazul Greciei a fost în mod evident discutat, mai ales datorită faptului că această problemă a devenit una a zonei Euro. Grecia îşi propune în acest moment să adopte măsuri dificile pentru consolidarea sistemului financiar, îşi propune să definească un nou sistem de taxare precum şi să reanalizeze sistemul public de pensii. Concluzia grecească a fost aceea că am transferat datoria privată în datorie publică, iar cetăţenii noştri vor plăti de fapt criza bancară începută în SUA, mesajul de final fiind unul retoric: oare vom avea capacitatea de a învăţa din greşelile actuale pentru a evita o nouă criză în viitor?.

Reprezentatul Italiei a considerat necesară adoptarea unui plan la nivelul UE pentru a ajunge la obiectivele asumate în comun de către ţările membre. Planul pentru 2010 a eşuat lamentabil, fie datorită faptului că obiectivele au fost mult prea ambiţioase, fie datorită incapacităţii de adaptare la noile condiţii de piaţă economice, financiare şi sociale.

La rândul meu, în calitate de reprezentant al Parlamentului României, am apreciat faptul că Strategia Lisabona ar trebui să aibă o corespondenţă mult mai mare în politicile guvernamentale naţionale, în special în cazul României, explicând pe de altă parte că România este în acest moment angajată într-un memorandum încheiat cu FMI, UE şi Banca Mondială şi că până în prezent semnalele de ieşire din criză întârzie să apară.

Reprezentantul Germaniei a considerat că o viitoare criză ar putea produce o dezordine socială fără precedent, explicând faptul că în urmă cu 1 an Germania a avut un plan de redresare economică cifrat la 480 miliarde Euro, apreciind faptul că băncile germane au fost puţin afectate de criza financiară.

Reprezentantul Olanei s-a referit la faptul că în acest moment fiecare stat membru ar trebui să îşi definească propria strategie de ieşire din criză, în funcţie de specificul naţional, dar sub o umbrelă comună, cea a UE, pentru faptul că în spaţiul uniunii toţi trebuie să respecte aceleaşi reguli. Pe de altă parte, chiar dacă experienţa altora ar putea fi interesantă, nu întotdeauna un exemplu de bună practică implementat ar putea fi replicat cu acelaşi succes într-un alt spaţiu socio-economic.

Concluzia reuniunii a fost aceea că este necesară adoptarea cât mai urgentă a strategiei comune europene pentru relansarea economică, pentru că suntem deja în cel de al 3-lea an de la debutul crizei financiare, iar cetăţenii încep să îşi piardă răbdarea.

Cătălin Ioan Nechifor

Deputat al Alianţei Politice PSD+PC
Membru al Comisiei Buget, Finanţe, Bănci
Menţionez ă nu au fost puse la dispoziţia participanţilor materiale în format electronic.

Au aparut fluturii nervosi

Flutur despre acţiunile PSD Suceava: "Mi se par acţiuni ale unor oameni cu fontanela deschisă"

Preşedintele organizaţiei judeţene a PD-L, Gheorghe Flutur, a criticat acţiunea social democraţilor suceveni de luni, 31 mai, de a testa simpatia oamenilor faţă de guvernul Emil Boc adunând bani într-o găleata portocalie apreciind că este o acţiune „a unor oameni cu fontanela deschisă” şi că ea ar fi trebuit să se desfăşoare de 1 iunie, de ziua copilului. Flutur crede că PSD-iştii au făcut acţiunea doar pentru a se vedea la televizor. „Ce mă surprinde pe mine este demagogia şi populismul PSD în toate demersurile. Văd oameni care umblă cu oliţa de noapte pe străzi să strângă aşa zise fonduri doar pentru a se vedea la televizor. Mi se pare că nu s-au trezit. Poate că ar trebui astfel de acţiuni să le facă justificat de ziua copilului. În rest mie mi se par acţiuni ale unor oameni cu fontanela deschisă”, a declarat preşedintele PD-L Suceava.



Nechifor: „Domnul Flutur a ratat un moment bun să tacă din gură”



Preşedintele PSD Suceava, deputatul Cătălin Nechifor, a declarat că „domnul Flutur a ratata un moment bun să tacă din gură”. „Am impresia că preşedintele Consiliului Judeţean PDL, Gheorghe Flutur, fiind ocupat prin Bucureşti, nu a observat că tinerii social democraţi au strâns bani pentru bunăstarea guvernului într-o găleată portocalie cu mesajul Traian Băsescu pentru România, găleata fiind chiar din campania electorală din toamna anului trecut. Dacă totuţi domnul Flutur îşi permite să numească găleata portocalie drept oliţă de noapte, e problema domniei sale, însă din ce în ce mai mulţi români chiar gândesc că au primit în fapt o găleată goală, plină cu promisiuni deşarte. Suma de 2,52 lei colectată în găleata PDL confirmă acest lucru, iar domnul Flutur a ratat un moment bun să tacă din gură şi să plece capul spăşit în faţa românilor pe care guvernul său îi condamnă la sărăcie”, a replicat Nechifor.