joi, 25 februarie 2010

Conferinta OSCE

Pe 24 februarie am participat la Conferinta OSCE 2010. Un an decisiv pentru Europa, in calitate de key note speaker, alaturi de Ion Iliescu si Emil Constantinescu, fosti presedinti ai Romaniei.

Mai jos gasiti textul comunicarii mele:


O nouă provocare pentru OSCE: Dimensiunea economică şi de mediu. 2010 - un nou început


Domnilor preşedinți,
Excelenţele voastre domnilor ambasadori și reprezentanți ai corpului diplomatic,
Doamnelor şi Domnilor,

Să vorbești după un președinte este foarte greu, după doi e cu atât mai greu, iar daca luam în calcul alocuțiunea video a președintelui Kazakhstan, misiunea mea nu e ușoară de loc. Atunci când am primit invititația de a fi keynote speaker al conferinței, am stat și m-am gandit: ce ar trebui să spun, ținând cont că am o vârstă aproximativ egală cu vârsta OSCE. M-am gândit să fie ceva provocator și în același timp ceva care să ne facă să reflectăm la modul în care proiectăm viitorul. Așa încât am zis:

O nouă provocare pentru OSCE. Dimensiunea economică și de mediu. 2010 - un nou început.

Este un privilegiu deosebit pentru mine să mă pot adresa Conferinţei OSCE 2010. Un an decisiv pentru Europa. În calitate de vicepreşedinte al Grupului de prietenie România - Kazakhstan, vreau să vă transmit salutul Parlamentului României şi să urez preşedinţiei în exerciţiu a OSCE să îşi îndeplinească obiectivele pe care şi le-a propus, alături de Grecia şi Lituania, în cadrul aşa numitei troici de conducere a OSCE.

Pentru un conglomerat geo politic aşa cum este OSCE, care cuprinde o mare parte din ţările emisferei nordice, definirea unor obiective comune este întotdeauna un element dificil de negociat şi de pus în practică. În scurta istorie a sa, din 1973 încoace, OSCE a cunoscut o evoluţie firească, plecându-se de la necesitatea creării unei grupări de securitate europeană, care să poată activa în ceea ce priveşte prevenirea conflictelor, gestionarea crizelor şi reconstrucţia post conflict. Acum, în 2010, sfera de preocupări cuprinde trei dimensiuni principale, grupate în jurul activităţilor politico - militare,
economice şi de mediu şi nu în ultimul rând dimensiunea umană.

Dimensiunea economică şi de mediu este într-adevăr o provocare pentru OSCE, iar paşii care s-au făcut până în prezent sunt insuficienţi, chiar dacă prosperitatea economică şi protecţia mediului sunt piloni de bază ai securităţii pe plan mondial. Vremea marilor himere s-a dus, războiul rece îşi are deja locul său în cartea de istorie, schimbările de regim din 1989 fac parte din viata noastră. Dar asta nu înseamnă că dacă discutam despre combaterea terorismului, democratizare, alegeri sau egalitate de şanse, va fi suficient pentru a asigura acel climat de securitate şi cooperare pe care îl dorim pentru cetăţenii celor 56 de state membre ale OSCE. Diferenţele de ideologie, de cultură şi de religie sunt parte a moştenirii noastre comune, dar în acelaşi timp au fost şi generatoare de conflict, însă, cel mai important lucru, ele constituie o valoare importantă pentru ceea ce înseamnă cooperarea dintre state, fapt demonstrat şi în cadrul Conferinţei de implementare a toleranţei, prin înţelegere inter-culturală, inter-religioasă şi inter-etnică, desfăşurată în 2006 la Alma Ata, sub egida OSCE.
Vorbim adeseori despre moştenire comună ca despre ceva care aparţine trecutului şi mai puţin despre obligaţiile noastre, ale celor care trăim aceste vremuri, de a lăsa o moştenire durabilă generaţiilor viitoare. Lumea începe să fie preocupată de subiecte noi: încălzirea globală, schimbări climatice, surse de energie regenerabile, poluare, creştere economică şi criză financiară. Poate că nu a fost o pură coincidenţă înfiinţarea OSCE şi elaborarea primului raport al Clubului de la Roma, sub denumirea „Limitele creşterii”, pentru că preocupări în zona securităţii şi cooperării au existat de mult. La începutul anilor 70 se vorbea despre dinamica dezvoltării economice în contextul în care resursele planetei sunt limitate şi iată că, la o distanţă de 40 de ani, criza de sistem a apărut. Să fie vorba doar de natura financiară a crizei, sau poate că momentul pe care îl trăim cu toţii, de la coasta de vest a Americii, la extremul orient, va da semnalul că aşa nu se mai poate. Am ajuns într-un impas fără precedent. Grecia este în situaţie de faliment, Islanda este în incapacitate de a-şi achita datoria externă care depăşeşte de nouă ori valoarea PIB-ului naţional, şomajul a atins cote alarmante în ţările baltice, iar România va proceda la concedierea a 200000 de angajaţi din sistemul bugetar. Peste toate astea, Protocolul de la Kyoto se va încheia în 2012, iar Summit-ul de la Copenhaga din 2009 dedicat schimbărilor climatice nu s-a ridicat la nivelul aşteptărilor. În acest sens, preşedintele CE, Juan Manuel Barroso, a afirmat totuşi că „acordul, în forma sa actuală este preferabil lipsei totale a unui acord”. Pactul semnat la Copenhaga are mai puţin de trei pagini şi nu conţine elemente pe care UE le consideră cruciale, precum obiectivele colective de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi pe lângă faptul că nu stabileşte un termen limită pentru încheierea unui tratat în 2010, acesta nici măcar nu menţionează necesitatea vreunui acord obligatoriu din punct de vedere juridic. Toate laolaltă fac parte din problemele actuale de securitate şi cooperare pe plan mondial.
În acest sens, OSCE deţine un instrument puternic prin care se poate adresa acestor probleme: Forumul economic şi de mediu, care reprezintă o serie de manifestări anuale care discută teme propuse de preşedinţia în exerciţiu a OSCE şi agreate de toate cele 56 de state membre. Obiectivul Forumului este de a stimula dialogul politic cu privire la aspectele economice şi de mediu legate de securitate şi de a contribui la elaborarea unor recomandări specifice şi activităţi de urmărire pentru a răspunde acestor provocări. An de an, întâlnirile reunesc peste 400 de participanţi reprezentând guverne, societatea civilă, comunitatea de afaceri şi alte organizaţii internaţionale, care se angajează în dialog şi se consultă cu privire la modul de abordare şi identificare de soluţii practice pentru preocupările comune economice şi de mediu.

Dimensiunea economică şi de mediu a OSCE este mai puţin controversată în comparaţie cu problemele cu care se confruntă în celelalte două dimensiuni: aspectele politice şi de securitate, respective drepturile omului. În general, există un dezacord mai redus între statele membre ale OSCE, şi nu există o lipsă de activităţi constructive
prin care OSCE să poată urmări şi să poată face diferenţe notabile în viaţa de zi cu zi a oamenilor care locuiesc în cele 56 de state membre. În ultimii ani s-a pus un accent deosebit asupra dimensiunii eco-economice, fiind înfiinţat un grup informal de lucru care să discute modalităţile de îmbunătăţire a rezultatelor şi identificarea celor mai bune practici din domeniu. Forumul Economic şi de Mediu se reuneşte de patru ori pe an, pentru a analiza o temă propusă de preşedinţia în exerciţiu. Această abordare, oarecum rigidă nu conduce întotdeauna la un rezultat cantitativ semnificativ, fiind de dorit discutarea mai multor sub teme care să genereze idei şi recomandări şi care, eventual, să fie preluate şi în dezbaterile din cadrul Forumurilor ulterioare. În acest mod, OSCE ar putea invita şi alte organizaţii internaţionale pentru a se implica în analizarea temelor propuse. În prezent, Forumul Economic şi de Mediu se desfăşoară pe durata a 12 luni, începând cu luna septembrie, ceea ce nu permite o bună coordonare cu mandatul preşedinţiei în exerciţiu, care coincide cu anul calendaristic, dar care permite totuşi existenţa unei perioade de timp pregătitoare pentru definirea temelor de lucru şi asigurarea consensului tuturor celor 56 de state membre.

O prioritate mai mare ar trebui să fie introdusă cu privire la utilizarea şi consolidarea expertizei în cadrul biroului coordonatorului economic, atât timp cât OSCE este un participant activ la securitatea mediului (ENVSEC), în cadrul unei iniţiative care reuneşte ONU, NATO, precum şi alte organizaţii internaţionale şi care se axează pe proiecte de mediu cu implicaţii de securitate în Asia Centrală, Caucaz, Europa de Est şi de Europa de Sud-Est. În mod particular, există numeroase oportunităţi pentru OSCE de a continua consolidarea încrederii în proiecte care se concentrează pe probleme în zonele de frontieră cu sensibilităţi specifice în Asia Centrală, în conformitate cu tema de transport propusă de preşedinţia Kazakhstan pentru acest an. Dimensiunea economică şi de mediu are de asemenea un potenţial mare de a susţine implicarea mai activă a partenerilor OSCE pentru cooperare, atât în zona asiatică, europeană şi nord americană.

Plecând de la experienţele anterioare, dimensiunea economică şi de mediu ar putea să acopere o arie mai mare de probleme pe parcursul anului, schimbarea calendarul său de întâlnire pentru a coincide cu termenul preşedinţiei în exerciţiu şi angajarea unui dialog cu caracter regulat cu organizaţii internaţionale şi parteneri OSCE, putând adăuga o valoare suplimentară a rolului de cooperare şi securitate cu un impact mai mare în unirea celor 56 de ţări în jurul obiectivelor comune legate de creşterea economică şi îmbunătăţirea politicii de mediu.

Cu toate astea, în ultimii ani activitatea OSCE a fost destul de scăzută, chiar dacă interesul este major pentru statele membre. Iată de ce doresc să apreciez în mod deosebit faptul că una dintre priorităţile preşedinţiei actuale deţinute de Kazakhstan, o constituie aprofundarea aspectele economice şi de mediu, organizarea celui de al 18-lea Forum fiind o garanţie în acest sens. Tematica propusă statelor membre se referă la "promovarea gestionării corespunzătoare în zona de trecere a frontierei, îmbunătăţirea siguranţei transportului terestru, crearea de facilităţi internaţionale de căi rutiere şi cale ferată în regiunea OSCE ". Unul dintre obiectivele propuse este crearea unor condiţii politice favorabile pentru îmbunătăţirea potenţialului de tranzit şi de transport, care reprezintă una dintre problemele cheie ale relaţiilor Kazakhstan-ului cu UE şi cu alte state membre OSCE. În acest sens s-a desfăşurat prima conferinţă pregătitoare pentru cel de al 18-lea Forum Economic şi de Mediu al OSCE, care a avut loc în octombrie 2009 la Astana, în Kazakhstan. Având în vedere creşterea schimburilor economice din zona Euro-Asiatică, precum şi dezvoltarea de noi rute de transport, au apărut şi preocupări legate de protecţia mediului şi de identificare a impactului acestor activităţi asupra mediului înconjurător. Preluând concluziile unor întâlniri anterioare, una din preocupările actuale o reprezintă promovarea unui schimb de opinii cu privire la modalităţile de reducere a efectelor negative ale transportului asupra mediului de-a lungul Coridorului Est Nord-Vest, coridor care interesează un număr important de ţări din zona eur-asiatică. O preocupare particulară este cea de a asista statele participante în vederea punerii în aplicare a legislaţiei naţionale referitoare la transportul ilegal de deşeuri periculoase, fiind iniţiate consultări cu secretariatul Convenţiei de la Basel.

Prima parte a Forumului Economic şi de Mediu a avut loc la Viena, în data de 1 februarie 2010, acolo unde factorii de decizie politică şi experţi au discutat măsurile de promovare a bunei guvernări la punctele de trecere a frontierei, pentru a îmbunătăţi securitatea de transport terestru şi pentru a facilita transportul internaţional rutier şi feroviar în regiunea OSCE. Conferinţa de două zile a reunit peste 250 de participanţi, reprezentând guverne, organizaţii internaţionale şi asociaţii de transport la nivel mondial. În contextul încetinirii creşterii economice globale la nivelul OSCE, preşedinţia Kazakhstan acordă o importanţă crescută dimensiunii economice şi de mediu, prioritară fiind dezvoltarea unor legături de transport deschise şi sigure între statele participante. Având în vedere fenomenul de globalizare, importanţa reţelelor de transport internaţional creşte în mod semnificativ, transporturile deţinând un rol-cheie în modelarea spaţiu economic global. Au mai fost discutate subiecte legate de
provocările actuale ale transportului rutier internaţional, în contextul crizei financiare şi economice mondiale, precum şi de asigurarea accesului la porturile maritime pentru ţările fără ieşire la mare, dar şi îmbunătăţirea legăturilor de transport în Asia Centrală şi cu Afganistanul. Secretarul General al OSCE, Marc Perrin de Brichambaut, a subliniat că „discutarea provocărilor din domeniul transporturilor internaţionale şi de guvernare de la punctele de trecere a frontierei necesită o abordare largă şi cuprinzătoare, OSCE având rolul platformă unică care poate să concentreze atenţia politică cu privire la chestiuni tehnice de mare importanţă”. Următoarea etapă a celui de al 18-lea Forum Economic şi de Mediu al OSCE va avea loc la Praga, în perioada 24 – 26 mai 2010. Iată că, prin acest tip de abordare complexă a unor probleme punctuale din dimensiunea economică şi de mediu identificate şi susţinute prin consens de statele membre, OSCE poate contribui la asigurarea păcii, prosperităţii şi stabilităţii, unul din obiectivele asumate încă de la constituirea acestui organism internaţional.

Înainte de a încheia, vreau să îmi exprim convingerea că astăzi la Bucureşti am avut oportunitatea să contribuim la o mai bună înţelegere a rolului OSCE, vreau să mulţumesc organizatorilor şi participanţilor şi în mod special preşedinţiei Kazakhstan, care a făcut eforturi în sensul aprofundării unor probleme actuale care ţin de dimensiunea economică şi de mediu cu care se confruntă locuitorii statelor membre.

Aş dori să închei cu un citat din Nicolae Iorga: „Egoistul se priveşte ca ultim scop al Creaţiunii: s-ar aştepta ca în clipa morţii sale să fie sfârşitul lumii”.

Sper ca prin efortul nostru colectiv să contribuim cu o mică parte la dezideratul de a lăsa o moştenire durabilă generaţiilor care vor veni după noi şi sunt convins că Parlamentul României pe care îl reprezint astăzi va putea anticipa provocările actuale şi viitoare ale lumii în care trăim.

Un comentariu:

anonim spunea...

As vrea te rog sa ii faci campanie negativa lui flutur sunt destul de revoltata cum un ticalos ca el sa aduca lumina de la Ierusalim? Ar trebui sa aduca lumina Pimen sau calugarii cineva totusi mai " curat " si mai aproape de Dumnezeu e ca si cum preoti ar veni sa faca politica in parlament. Cand ma duc sa i-au lumina in seara de inviere sa ma gandesc ca a adus-o um om fara scrupule , in cazul asta nu mai iau lumina. Cum isi baga necuratul coada peste tot nu crezi?????