duminică, 28 februarie 2010

Fotografii OSCE




Pe 24 februarie am participat la Conferinta OSCE 2010. Un an decisiv pentru Europa, in calitate de key note speaker, alaturi de Ion Iliescu si Emil Constantinescu, fosti presedinti ai Romaniei.

vineri, 26 februarie 2010

Cum ne tine Boc de foame?

Dupa ce ne-a recomandat sa strangem din dinti, domnul Boc taie din carne vie: salarii, pensii, alocatii. In conditiile in care inflatia va creste si daca se va aplica si taxa pe shaorme si hamburgeri, ne vom trezi in situatia in care alimentele vor fi mai scumpe, veniturile populatiei mai mici si prin urmare cosul zilnic va fi din ce in ce mai saracacios.

Peste toate, am mai aflat astazi ca boc in rromanes inseamna foame. Si chiar daca exista vorba din popor, cui pe cui se scoate, eu nu am auzit ca foamea sa tina de foame.

PS una din metodele de a uita de foame, zugravite de Ion Creanga este cantatul si adevarul e ca Emil Boc canta foarte bine ceea ce i se transmite de la Cotroceni.

Alte definitii pentru boc:

interjectie, cuvânt care imită zgomotul produs de lovituri repetate ale ciocanului, ale toporului etc. – Onomatopee. Sursa: DEX '98

1. scăunel, taburet al fierarilor. – 2. Capră, bancă pe care șade vizitiul. Germ. Bock „capră; șevalet” (DAR). Sec. XIX. Sursa: DER

joi, 25 februarie 2010

Conferinta OSCE

Pe 24 februarie am participat la Conferinta OSCE 2010. Un an decisiv pentru Europa, in calitate de key note speaker, alaturi de Ion Iliescu si Emil Constantinescu, fosti presedinti ai Romaniei.

Mai jos gasiti textul comunicarii mele:


O nouă provocare pentru OSCE: Dimensiunea economică şi de mediu. 2010 - un nou început


Domnilor preşedinți,
Excelenţele voastre domnilor ambasadori și reprezentanți ai corpului diplomatic,
Doamnelor şi Domnilor,

Să vorbești după un președinte este foarte greu, după doi e cu atât mai greu, iar daca luam în calcul alocuțiunea video a președintelui Kazakhstan, misiunea mea nu e ușoară de loc. Atunci când am primit invititația de a fi keynote speaker al conferinței, am stat și m-am gandit: ce ar trebui să spun, ținând cont că am o vârstă aproximativ egală cu vârsta OSCE. M-am gândit să fie ceva provocator și în același timp ceva care să ne facă să reflectăm la modul în care proiectăm viitorul. Așa încât am zis:

O nouă provocare pentru OSCE. Dimensiunea economică și de mediu. 2010 - un nou început.

Este un privilegiu deosebit pentru mine să mă pot adresa Conferinţei OSCE 2010. Un an decisiv pentru Europa. În calitate de vicepreşedinte al Grupului de prietenie România - Kazakhstan, vreau să vă transmit salutul Parlamentului României şi să urez preşedinţiei în exerciţiu a OSCE să îşi îndeplinească obiectivele pe care şi le-a propus, alături de Grecia şi Lituania, în cadrul aşa numitei troici de conducere a OSCE.

Pentru un conglomerat geo politic aşa cum este OSCE, care cuprinde o mare parte din ţările emisferei nordice, definirea unor obiective comune este întotdeauna un element dificil de negociat şi de pus în practică. În scurta istorie a sa, din 1973 încoace, OSCE a cunoscut o evoluţie firească, plecându-se de la necesitatea creării unei grupări de securitate europeană, care să poată activa în ceea ce priveşte prevenirea conflictelor, gestionarea crizelor şi reconstrucţia post conflict. Acum, în 2010, sfera de preocupări cuprinde trei dimensiuni principale, grupate în jurul activităţilor politico - militare,
economice şi de mediu şi nu în ultimul rând dimensiunea umană.

Dimensiunea economică şi de mediu este într-adevăr o provocare pentru OSCE, iar paşii care s-au făcut până în prezent sunt insuficienţi, chiar dacă prosperitatea economică şi protecţia mediului sunt piloni de bază ai securităţii pe plan mondial. Vremea marilor himere s-a dus, războiul rece îşi are deja locul său în cartea de istorie, schimbările de regim din 1989 fac parte din viata noastră. Dar asta nu înseamnă că dacă discutam despre combaterea terorismului, democratizare, alegeri sau egalitate de şanse, va fi suficient pentru a asigura acel climat de securitate şi cooperare pe care îl dorim pentru cetăţenii celor 56 de state membre ale OSCE. Diferenţele de ideologie, de cultură şi de religie sunt parte a moştenirii noastre comune, dar în acelaşi timp au fost şi generatoare de conflict, însă, cel mai important lucru, ele constituie o valoare importantă pentru ceea ce înseamnă cooperarea dintre state, fapt demonstrat şi în cadrul Conferinţei de implementare a toleranţei, prin înţelegere inter-culturală, inter-religioasă şi inter-etnică, desfăşurată în 2006 la Alma Ata, sub egida OSCE.
Vorbim adeseori despre moştenire comună ca despre ceva care aparţine trecutului şi mai puţin despre obligaţiile noastre, ale celor care trăim aceste vremuri, de a lăsa o moştenire durabilă generaţiilor viitoare. Lumea începe să fie preocupată de subiecte noi: încălzirea globală, schimbări climatice, surse de energie regenerabile, poluare, creştere economică şi criză financiară. Poate că nu a fost o pură coincidenţă înfiinţarea OSCE şi elaborarea primului raport al Clubului de la Roma, sub denumirea „Limitele creşterii”, pentru că preocupări în zona securităţii şi cooperării au existat de mult. La începutul anilor 70 se vorbea despre dinamica dezvoltării economice în contextul în care resursele planetei sunt limitate şi iată că, la o distanţă de 40 de ani, criza de sistem a apărut. Să fie vorba doar de natura financiară a crizei, sau poate că momentul pe care îl trăim cu toţii, de la coasta de vest a Americii, la extremul orient, va da semnalul că aşa nu se mai poate. Am ajuns într-un impas fără precedent. Grecia este în situaţie de faliment, Islanda este în incapacitate de a-şi achita datoria externă care depăşeşte de nouă ori valoarea PIB-ului naţional, şomajul a atins cote alarmante în ţările baltice, iar România va proceda la concedierea a 200000 de angajaţi din sistemul bugetar. Peste toate astea, Protocolul de la Kyoto se va încheia în 2012, iar Summit-ul de la Copenhaga din 2009 dedicat schimbărilor climatice nu s-a ridicat la nivelul aşteptărilor. În acest sens, preşedintele CE, Juan Manuel Barroso, a afirmat totuşi că „acordul, în forma sa actuală este preferabil lipsei totale a unui acord”. Pactul semnat la Copenhaga are mai puţin de trei pagini şi nu conţine elemente pe care UE le consideră cruciale, precum obiectivele colective de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi pe lângă faptul că nu stabileşte un termen limită pentru încheierea unui tratat în 2010, acesta nici măcar nu menţionează necesitatea vreunui acord obligatoriu din punct de vedere juridic. Toate laolaltă fac parte din problemele actuale de securitate şi cooperare pe plan mondial.
În acest sens, OSCE deţine un instrument puternic prin care se poate adresa acestor probleme: Forumul economic şi de mediu, care reprezintă o serie de manifestări anuale care discută teme propuse de preşedinţia în exerciţiu a OSCE şi agreate de toate cele 56 de state membre. Obiectivul Forumului este de a stimula dialogul politic cu privire la aspectele economice şi de mediu legate de securitate şi de a contribui la elaborarea unor recomandări specifice şi activităţi de urmărire pentru a răspunde acestor provocări. An de an, întâlnirile reunesc peste 400 de participanţi reprezentând guverne, societatea civilă, comunitatea de afaceri şi alte organizaţii internaţionale, care se angajează în dialog şi se consultă cu privire la modul de abordare şi identificare de soluţii practice pentru preocupările comune economice şi de mediu.

Dimensiunea economică şi de mediu a OSCE este mai puţin controversată în comparaţie cu problemele cu care se confruntă în celelalte două dimensiuni: aspectele politice şi de securitate, respective drepturile omului. În general, există un dezacord mai redus între statele membre ale OSCE, şi nu există o lipsă de activităţi constructive
prin care OSCE să poată urmări şi să poată face diferenţe notabile în viaţa de zi cu zi a oamenilor care locuiesc în cele 56 de state membre. În ultimii ani s-a pus un accent deosebit asupra dimensiunii eco-economice, fiind înfiinţat un grup informal de lucru care să discute modalităţile de îmbunătăţire a rezultatelor şi identificarea celor mai bune practici din domeniu. Forumul Economic şi de Mediu se reuneşte de patru ori pe an, pentru a analiza o temă propusă de preşedinţia în exerciţiu. Această abordare, oarecum rigidă nu conduce întotdeauna la un rezultat cantitativ semnificativ, fiind de dorit discutarea mai multor sub teme care să genereze idei şi recomandări şi care, eventual, să fie preluate şi în dezbaterile din cadrul Forumurilor ulterioare. În acest mod, OSCE ar putea invita şi alte organizaţii internaţionale pentru a se implica în analizarea temelor propuse. În prezent, Forumul Economic şi de Mediu se desfăşoară pe durata a 12 luni, începând cu luna septembrie, ceea ce nu permite o bună coordonare cu mandatul preşedinţiei în exerciţiu, care coincide cu anul calendaristic, dar care permite totuşi existenţa unei perioade de timp pregătitoare pentru definirea temelor de lucru şi asigurarea consensului tuturor celor 56 de state membre.

O prioritate mai mare ar trebui să fie introdusă cu privire la utilizarea şi consolidarea expertizei în cadrul biroului coordonatorului economic, atât timp cât OSCE este un participant activ la securitatea mediului (ENVSEC), în cadrul unei iniţiative care reuneşte ONU, NATO, precum şi alte organizaţii internaţionale şi care se axează pe proiecte de mediu cu implicaţii de securitate în Asia Centrală, Caucaz, Europa de Est şi de Europa de Sud-Est. În mod particular, există numeroase oportunităţi pentru OSCE de a continua consolidarea încrederii în proiecte care se concentrează pe probleme în zonele de frontieră cu sensibilităţi specifice în Asia Centrală, în conformitate cu tema de transport propusă de preşedinţia Kazakhstan pentru acest an. Dimensiunea economică şi de mediu are de asemenea un potenţial mare de a susţine implicarea mai activă a partenerilor OSCE pentru cooperare, atât în zona asiatică, europeană şi nord americană.

Plecând de la experienţele anterioare, dimensiunea economică şi de mediu ar putea să acopere o arie mai mare de probleme pe parcursul anului, schimbarea calendarul său de întâlnire pentru a coincide cu termenul preşedinţiei în exerciţiu şi angajarea unui dialog cu caracter regulat cu organizaţii internaţionale şi parteneri OSCE, putând adăuga o valoare suplimentară a rolului de cooperare şi securitate cu un impact mai mare în unirea celor 56 de ţări în jurul obiectivelor comune legate de creşterea economică şi îmbunătăţirea politicii de mediu.

Cu toate astea, în ultimii ani activitatea OSCE a fost destul de scăzută, chiar dacă interesul este major pentru statele membre. Iată de ce doresc să apreciez în mod deosebit faptul că una dintre priorităţile preşedinţiei actuale deţinute de Kazakhstan, o constituie aprofundarea aspectele economice şi de mediu, organizarea celui de al 18-lea Forum fiind o garanţie în acest sens. Tematica propusă statelor membre se referă la "promovarea gestionării corespunzătoare în zona de trecere a frontierei, îmbunătăţirea siguranţei transportului terestru, crearea de facilităţi internaţionale de căi rutiere şi cale ferată în regiunea OSCE ". Unul dintre obiectivele propuse este crearea unor condiţii politice favorabile pentru îmbunătăţirea potenţialului de tranzit şi de transport, care reprezintă una dintre problemele cheie ale relaţiilor Kazakhstan-ului cu UE şi cu alte state membre OSCE. În acest sens s-a desfăşurat prima conferinţă pregătitoare pentru cel de al 18-lea Forum Economic şi de Mediu al OSCE, care a avut loc în octombrie 2009 la Astana, în Kazakhstan. Având în vedere creşterea schimburilor economice din zona Euro-Asiatică, precum şi dezvoltarea de noi rute de transport, au apărut şi preocupări legate de protecţia mediului şi de identificare a impactului acestor activităţi asupra mediului înconjurător. Preluând concluziile unor întâlniri anterioare, una din preocupările actuale o reprezintă promovarea unui schimb de opinii cu privire la modalităţile de reducere a efectelor negative ale transportului asupra mediului de-a lungul Coridorului Est Nord-Vest, coridor care interesează un număr important de ţări din zona eur-asiatică. O preocupare particulară este cea de a asista statele participante în vederea punerii în aplicare a legislaţiei naţionale referitoare la transportul ilegal de deşeuri periculoase, fiind iniţiate consultări cu secretariatul Convenţiei de la Basel.

Prima parte a Forumului Economic şi de Mediu a avut loc la Viena, în data de 1 februarie 2010, acolo unde factorii de decizie politică şi experţi au discutat măsurile de promovare a bunei guvernări la punctele de trecere a frontierei, pentru a îmbunătăţi securitatea de transport terestru şi pentru a facilita transportul internaţional rutier şi feroviar în regiunea OSCE. Conferinţa de două zile a reunit peste 250 de participanţi, reprezentând guverne, organizaţii internaţionale şi asociaţii de transport la nivel mondial. În contextul încetinirii creşterii economice globale la nivelul OSCE, preşedinţia Kazakhstan acordă o importanţă crescută dimensiunii economice şi de mediu, prioritară fiind dezvoltarea unor legături de transport deschise şi sigure între statele participante. Având în vedere fenomenul de globalizare, importanţa reţelelor de transport internaţional creşte în mod semnificativ, transporturile deţinând un rol-cheie în modelarea spaţiu economic global. Au mai fost discutate subiecte legate de
provocările actuale ale transportului rutier internaţional, în contextul crizei financiare şi economice mondiale, precum şi de asigurarea accesului la porturile maritime pentru ţările fără ieşire la mare, dar şi îmbunătăţirea legăturilor de transport în Asia Centrală şi cu Afganistanul. Secretarul General al OSCE, Marc Perrin de Brichambaut, a subliniat că „discutarea provocărilor din domeniul transporturilor internaţionale şi de guvernare de la punctele de trecere a frontierei necesită o abordare largă şi cuprinzătoare, OSCE având rolul platformă unică care poate să concentreze atenţia politică cu privire la chestiuni tehnice de mare importanţă”. Următoarea etapă a celui de al 18-lea Forum Economic şi de Mediu al OSCE va avea loc la Praga, în perioada 24 – 26 mai 2010. Iată că, prin acest tip de abordare complexă a unor probleme punctuale din dimensiunea economică şi de mediu identificate şi susţinute prin consens de statele membre, OSCE poate contribui la asigurarea păcii, prosperităţii şi stabilităţii, unul din obiectivele asumate încă de la constituirea acestui organism internaţional.

Înainte de a încheia, vreau să îmi exprim convingerea că astăzi la Bucureşti am avut oportunitatea să contribuim la o mai bună înţelegere a rolului OSCE, vreau să mulţumesc organizatorilor şi participanţilor şi în mod special preşedinţiei Kazakhstan, care a făcut eforturi în sensul aprofundării unor probleme actuale care ţin de dimensiunea economică şi de mediu cu care se confruntă locuitorii statelor membre.

Aş dori să închei cu un citat din Nicolae Iorga: „Egoistul se priveşte ca ultim scop al Creaţiunii: s-ar aştepta ca în clipa morţii sale să fie sfârşitul lumii”.

Sper ca prin efortul nostru colectiv să contribuim cu o mică parte la dezideratul de a lăsa o moştenire durabilă generaţiilor care vor veni după noi şi sunt convins că Parlamentul României pe care îl reprezint astăzi va putea anticipa provocările actuale şi viitoare ale lumii în care trăim.

marți, 16 februarie 2010

Lectie de viata

Congres.

Liste.

Candidaturi.

Putere vs opozitie.

...........

Pentru marea majoritate a romanilor, lucrurile astea nu conteaza. DELOC.
Viata merge mai departe, cu greutati si bucurii, cu deznadejde si cu speranta, cu rele si cu bune.

Astazi am aflat un caz, al unei tinere fete dintr-o comuna suceveana, in varsta de 19 ani, care are un copil de aproape 2 ani, din flori. Mama si copilul au dizabilitati. Copilul nu vede, nu poate misca mana, iar medicii sunt rezervati cu privire la sansa lui de a trai.

Ieri seara, tatal fetei s-a spanzurat.

miercuri, 3 februarie 2010

A aparut un nou partid in Romania: Partidul Populist

Efervescenta mare la PDL. Membrii de partid sunt in fata unei alegeri: "din doua una, ori sa se revizuiasca, primesc, dar sa nu se schimbe nimic, ori sa nu se revizuiască, primesc, dar atunci sa se schimbe pe ici pe colo si anume prin partile esentiale. Am zis!".
Nu imi apartine mie citatul, ci marelui Caragiale. Nimic nu se pierde, totul se transforma, iar politica de azi pare mai actuala decat in vremea lui Caragiale.

Reforma in PDL a inceput cu chestiile esentiale, sigla si denumirea partidului. Multa dezbatere, ideii nastrusnice, actori de comedie gen Paleologu, uau, super distractie la pedele.

Nu ma rabda inima sa ii vad perpelindu-se, asa ca vin cu solutia. Doamnelor si domnilor, va prezint Partidul Populist cu sigla electorala (pauza de suspans)....
....
....
Traiaaaaan Baaaasescuuuu (musai bust, ca sa fie la pachet cu bustul Elenei Udrea, de gheata).

Doctrina nu trebuie schimbata, e numai buna cea de acum, de dreapta cu accente de stanga (numai in anii electorali) si cu o deschidere catre dispora si minoritati.

Conferinta interparlamentara Haga

În perioada 28 – 29 ianuarie 2010 s-a desfăşurat la Haga conferinţa interparlamentară cu tema „Îmbunătăţirea responsabilităţii naţionale în utilizarea fondurilor UE”, organizată de Camera Reprezentanţilor din Olanda, la care au participat reprezentanţi din partea majorităţii statelor membre, precum şi reprezentanţi ai Parlamentului European şi ai Curţii Europene a Auditorilor. Programul conferinţei a cuprins prezentări şi discuţii libere asupra răspunderii pe care o poartă statele membre cu privire la utilizarea fondurilor europene, discut\ndu-se despre punctele tari şi punctele slabe ale sistemului contabil actual în UE, precum şi despre oportunităţile pe care le oferă Tratatul de la Lisabona.

Discuţiile s-au axat în general pe definirea rolului statelor membre în ceea ce priveşte îmbunătăţirea sistemului de management financiar al fondurilor europene, plecând de la premisa că Uniunea Europeană înseamnă, de fapt, o asociaţie de state membre, care reprezintă factorii cheie ai construcţiei europene. Plecându-se de la premisa că peste 80% din bugetul european cade sub incidenţa managementului partajat de către toate statele membre, în special în ceea ce înseamnă finanţarea agriculturii şi a dezvoltării rurale, rapoartele Curţii Europene a Auditorilor constată că majoritatea erorilor care apar la utilizarea fondurilor europene se regăsesc la nivelul naţional, al statelor membre. Pe de altă parte, în virtutea principiului subsidiarităţii, autorităţile naţionale sunt cele mai îndreptăţite să fie responsabile cu asigurarea unui management financiar transparent al fondurilor europene.

Conferinţa Interparlamentară a considerat în concluzie că procedurile bugetare clare, transparente şi comprehensive la nivelul naţional conduc la o mai mare legitimare a UE în general şi la o mai bună utilizare a fondurilor UE în particular. Prin urmare, se propun următoarele căi de acţiune:
- Având în vedere recunoaşterea în noul Tratat, conştientizarea politică a responsabilităţii Statelor Membre pentru cheltuirea corespunzătoare a fondurilor trebuie acompaniată de o angajare politică naţională pentru a implementa instrumentele care să contribuie la îmbunătăţirea controlului cheltuirii fondurilor UE în Statele Membre;
- În virtutea principiului subsidiarităţii, fiecare Stat Membru ar trebui să adopte un model eficient şi efectiv în vederea îmbunătăţirii responsabilităţii naţionale pentru cheltuirea fondurilor UE;
- Definirea unui model naţional ar trebui solicitată repede şi intr-o formă structurată, dar, mai important, identificarea unui model trebuie să fie evidenţiata printr-o dezbatere şi decizie parlamentară, pe baza căreia CE şi Curtea Europeana a Auditorilor să se poată baza;
- Adaptarea reglementărilor financiare, cum ar fi transferarea competenţelor de reglementare către Statele Membre, este în concordanţă cu prevederile noului Tratat de la Lisabona. Nicio întârziere nu trebuie acceptată;
- Ca reprezentante alese ale cetăţenilor Statelor Membre Europene, parlamentele naţionale joacă un rol important în activarea tuturor actorilor care să contribuie la atingerea obiectivelor menţionate.

marți, 2 februarie 2010

Update CV

Participant la conferinte internationale:
- Forumul European asupra Impozitarii, editia a III-a, Bruxelles - Belgia, 29.03 - 01.04.2009
- Reuniunea presedintilor comisiilor de buget si finante din parlamentele statelor membre ale UE - Economia schimbarilor climatice si finantele publice durabile, Stockholm - Suedia, 6-7.09.2009
- Conferinta interparlamentara "Imbunatatirea responsabilitatii nationale in utilizarea fondurilor UE", Den Haag - Olanda, 28-29.01.2010

luni, 1 februarie 2010

Altruism romanesc

DECLARAŢIE POLITICĂ

În timp ce politicienii din ţările membre cu state vechi în Uniunea Europeană, se preocupă de modul în care explică cetăţenilor pe care îi reprezintă beneficiile apartenenţei la construcţia europeană, guvernanţii noştri se pare că au cu totul şi cu totul alte preocupări. Mai precis, subiectul cel mai fierbinte pe masa guvernului, nu este în nici un caz criza financiară, nici milionul de şomeri pe care România îi va avea în acest an. Nu, lucrurile sunt mult mai simple şi mult mai pragmatice şi se învârt în jurul conceptului de mulţumire a membrilor de partid care au pus osul în campania electorală şi care acum ar trebui recompensaţi, prin aruncarea unor firmituri de la masa guvernamentală. Mă refer, în principal, la modificarea statului funcţionarului public, care va putea permite plasarea în funcţii bine remunerate a membrilor de partid şi la fondurile generoase de salarii şi premii în aparatul de stat. Solidaritatea la care ne invită prim ministrul, precum şi strânsul din dinţi, se aplică doar celorlalţi.

În ţările vest europene, una din preocupările majore ale guvernării o reprezintă încercarea de a convinge cetăţenii plătitori de taxe că politicile guvernamentale şi cele europene sunt utile şi produc beneficii, traduse în nivel de trai şi bunăstare. Germania, Marea Britanie, Olanda şi alte state vestice, încearcă acum să îşi convingă populaţia naţională că actuala construcţie europeană este una care produce efecte pozitive. Chiar dacă statele la care făceam referire, nu mai sunt beneficiare majore ale fondurilor structurale, produsul lor intern brut fiind cu mult peste media europeană, politicienii acestor state explică modul în care, indirect, ţările lor beneficiază de pe urma statului de stat membru. Întrebarea este de ce există o aşa de mare preocupare în a asigura această transparenţă informând corect cetăţenii? Răspunsul este simplu: pentru că cetăţenii lor sunt plătitori de taxe şi impozite şi statele respective fiind în acest moment contributori neţi la bugetul comunitar. Provocarea actuală este de a face înţelese aceste mecanisme şi a explica avantajele existente, în pofida faptului că statele vestice plătesc mai mult decât primesc, iar comunicarea publică guvernamentală se bazează pe prezentarea unor exemple clare, cum ar fi accesul companiilor la o piaţă unică extinsă, în care libertatea de circulaţie a capitalului, bunurilor, serviciilor şi persoanelor este garantată. De ce totuşi se face acest lucru cu atâta ardoare? Pentru că statul vest european se bazează pe cetăţean, relaţia stat-cetăţean este una corectă, iar interesul general este de a se păstra un nivel ridicat de încrede în instituţiile statului şi în construcţia europeană.

Ce se întâmplă la noi în ţară în acest sens este cu totul şi cu totul altă poveste. România este corijentă, dacă nu chiar repetentă la capitolul integrare europeană. Plecasem prin 2006 cu un procent de peste 60% de euro optimişti, se vorbea atunci de miliarde de Euro care vor ajunge în ţara noastră, în drumuri, şcoli, canalizări şi aducţiuni de apă, în spitale şi aşa mai departe. S-a vorbit foarte puţin despre costurile unui asemenea statut, despre faptul că taxa de membru, contribuţia Românei la bugetul UE este destul de mare şi se plăteşte indiferent de capacitatea noastră de a absorbi fondurile europene. În această situaţie românii scot din buzunar, prin taxele şi impozite plătite, sume importante de bani, an după an, pentru a plăti incapacitatea guvernanţilor de a atrage banii europeni, pe care ar fi trebuit să îi fi primit de drept, în baza principiului de coeziune socială şi economică, ţinând cont de faptul că nivelul de dezvoltare al României este mult sub media europeană. Ce se întâmplă cu adevărat se ştie prea puţin, ştim că în cei trei ani de la integrare am absorbit sub 10% din fondurile alocate şi ştim, de asemenea, că dintr-un stat care ar fi trebuit să fie beneficiar net am devenit contributor net la bugetul UE.

Cu alte cuvinte, România a ajuns, din acest punct de vedere, la nivelul Germaniei, Marii Britanii şi Olandei, de exemplu, finanţând cu banii noştri proiecte în alte state membre, dar fără a avea prea multe beneficii indirecte. Ăsta da altruism, doar că guvernul nu vorbeşte deloc despre acest subiect, că doar poporul n-are nevoie de exerciţii de sinceritate.