miercuri, 1 aprilie 2009

Bani albi pentru zile negre

Editorial aparut in Monitorul de Suceava, 30 martie

Odata cu prabusirea Bancorex a fost deschisa goana pentru privatizarea bancilor romanesti. Printre primele banci care au luat-o pe calea globalizarii financiare au fost Banca Agricola, preluata de Raiffeisen, si BRD, care a trecut in subordinea Société Générale. Mai tarziu, BCR a fost vanduta de statul roman catre austriecii de la Erste, o soarta similara avand si Bancpost.
Pana in 2008 au fost cativa ani de glorie pentru bancile care operau pe teritoriul national, culminand cu deschiderea unui numar record de sucursale si de filiale la nivel judetean, dar si in multe localitati urbane si rurale. Pe de alta parte, cresterea economica a Romaniei din ultimii opt ani a condus la o relaxare graduala a conditiilor de creditare, astfel incat romanii s-au putut imprumuta de la banci pentru achizitionarea de apartamente si autoturisme, dar si pentru nevoi personale.
Ultimul bastion, creditul doar cu buletinul, a fost la randul lui cucerit si a dat posibilitatea de imprumut si pentru persoanele care nu aveau suficienta bonitate pentru incheierea unui contract de credit cu o banca.

Daca ar fi sa ne intoarcem in timp si sa analizam documentele care atrageau atentia asupra limitelor cresterii, fenomenul pe care il cunoastem in prezent – criza financiara – era previzibil si ar fi fost de dorit mai multa prudenta, inclusiv din partea institutiilor bancare. Din pacate, acele semnale de alarma nu au fost luate in considerare, poate chiar din dorinta de profit manifestata de banci prin plasarea banilor in piata cu impunerea unor conditii minimale, foarte putin restrictive.
Am ajuns acum in situatia in care din ce in ce mai multi romani se plang de greutatea cu care isi mai pot plati creditele luate de la banci, cele mai dificile cazuri fiind cele in care creditul a fost angajat in moneda straina, in special francul elvetian. Protectia pe care guvernul incearca acum sa o asigure in sistemul bancar, inclusiv prin declaratia de intentie de incheiere a unui memorandum cu FMI si imprumutul sumei de circa 20 miliarde Euro, poate sa fie benefica, insa orice intarziere va adanci criza din sistem. Acest lucru pare sa fie demonstrat deja la vecinii ungari, cei care au incheiat acordul cu FMI in noiembrie anul trecut, si care, in pofida faptului ca au beneficiat de o suma considerabila de 20 miliarde Euro, au ajuns in prag de faliment, la nivel statal.

Exista unele diferente de sistem intre Ungaria si Romania, una dintre acestea fiind faptul ca in tara vecina capitalul strain investit provenea in marea majoritate din zona central europeana, insa ceea ce s-a intamplat la Budapesta ar trebui sa dea de gandit guvernantilor de la Bucuresti.
Tinand cont si de faptul ca Romania va traversa in curand doua campanii electorale, exista riscul ca balonul de oxigen venit din partea FMI, a Comisiei Europene si a Bancii Mondiale sa nu fie suficient sa asigure o minima stabilitate a sistemului bancar romanesc, indiferent de provenienta capitalului investit. Asadar, banul incepe sa fie o resursa din ce in ce mai greu de dobandit, iar zicala populara bani albi pentru zile negre revine in actualitate, mai mult decat oricand.

2 comentarii:

doyna spunea...

Banii in lipsa inteligentei sint periculosi
Napoleon

Ioan Catalin Nechifor spunea...

@doyna
stia el ceva