marți, 26 februarie 2008

"Asemanari" franco - romane

Azi am fost la Paris la un interviu sustinut pentru a fi admis la un Institut de leadership politic. Am plecat cu TGV, de fapt varianta Thalys, cea care leaga orase din tarile europene cu acces la reteaua de cale ferata de mare viteza. Mai putin Marea Britanie, care partajeaza impreuna cu Franta marca feroviara Eurostar.

Distanta Bruxelles - Paris, care masoara circa 420 km este parcursa in 1 ora si 20 minute. Greu de crezut, dar asa e, am verificat si la dus si la venit. Aceeasi distanta ca si in cazul parcursului Bucuresti - Suceava, parcurs pe care sunt obligat sa il fac saptamanal, in aproape 7 ore cu trenul Intercity. N-am inteles de ce se cheama asa, nu are nici vagon restaurant, sau bar si nici nu parcurge distanta mai repede decat rapidul sau acceleratul pe aceeasi ruta. Doar pretul e mai mare. Mult mai mare si nejustificabil de catre cei de la CFR.

Prin urmare o diferenta URIASA intre Franta si Romania.

Francezii si-au dat seama de importanta traficului feroviar si nu imi venea sa cred lucrul asta in 2003, la Villefranche de Rouergue, cand am asistat la o prezentare a prioritatilor de dezvoltare a statului francez, cu ocazia unei reuniuni franco - romane, prezidata de Jean Pierre Raffarrin si Adrian Nastase - primi ministri la acea vreme. Dar vad acum ca pun in practica acest obiectiv. Trenul de mare viteza Thalys cu care am mers astazi a fost plin si la dus si la intors. Gara de Nord din Paris este o aglomeratie umana cum rar iti este dat sa vezi. Iar Parisul mai are o sumedenie de gari, de Est, Montparnasse, Austerlitz, Lyon, pline, la randul lor, de pasageri care prefera transportul feroviar pentru ca se merita. Confort, rapiditate, conectivitate, pret corect - sunt cateva dintre avantajele oferite pasagerilor in Franta.

Iar noi, in Romania ce avem? Niciun proiect serios de dezvoltare a caii ferate. Cateva modernizari de gari, de pe vremea mult hulitei guvernari pesediste. In rest nicio viziune macar, pe termen scurt sau mediu.

Avem in schimb un presedinte jucator, atentie, care a fost ministrul transporturilor. Ati auzit vreodata din gura presedintelui vreun proiect pentru transportul feroviar?

Si totusi ce facem cu tara asta? Incotro ne indreptam? Cat timp mai pierdem tinanad dezvoltarea pe loc? Oare cat ne mai trebuie sa intelegem ca fara infrastructura de transport nu avem nicio sansa?

Intre timp, trenurile de mare viteza au intrat in Germania, anul asta va fi conectat si Munchen-ul, iar la anul viitor, Viena va aparea pe harta feroviara europeana.

Ce s-a schimbat la noi? Doar faptul ca acum nimeni nu mai striga "sarma!!!".

4 comentarii:

Anonim spunea...

de s-ar reduce diferenta intre franta si romania doar la transportul in comun, bine ar fi....

din pacate, suntem mult in urma occidentului si inaintam ca melcii pentru a-i ajunge din urma...

Ioan Catalin Nechifor spunea...

@anonim
Stiu, dar exemplul cu trenul e usor de inteles si exprima, intr-adevar, o diferenta uriasa intre ceea ce suntem si ceea ce ar trebui sa fim ca si stat membru.
Pacat.
Ar fi putut fi mult mai bine.

Anonim spunea...

da, pacat, putea fi mai bine;
ce trebuie facut acum? eu zic sa lasam in spate trecutul si sa ne concentram asupra viitorului; dar nici viitorul nu se anunta prea luminos, cel putin nu pe termen scurt;

Ioan Catalin Nechifor spunea...

@anonim
Viitorul unei tari e suma unor aspiratii care apartin, de regula, persoanelor care iau decizii importante. Intr-adevar, pe termen scurt, nu pare un viitor prea roz, insa eu unul m-am cam saturat de tranzitia pe care o tot servim din 1989 incoace.