vineri, 31 august 2007

Back to school

A venit vremea scolilor de vara politice. Dupa scoala femeilor din PD si a tinerilor liberali, a urmat scoala TSD. Numita anul acesta scoala de pregatire politica.

Anul trecut am atins o cota de audienta care a starnit invidia organizatiilor de seniori, datorita faptului ca Traian Basescu a acceptat invitatia noastra si s-a aflat pentru cateva zeci de minute in discutie cu "dusmanii politici", ce-i drept mai tineri.

Acum a venit randul fostilor presedinti Ion Iliescu si Emil Constantinescu sa se prezinte in fata noastra. Vom vedea maine ce mai au de punctat doua personaje despre care s-a spus mai totdeauna ca au stat prea putin in mandat politic (Constantinescu), respectiv prea mult (Iliescu).

Astazi l-am ascultat pe Cristian Pirvulescu, sigur alaturi de Mircea Geoana, Titus Corlatean, Ecaterina Andronescu, Victor Ponta. L-am si intrebat pe presedintele ProDemocratia daca votul uninominal propus de ei ar aduce, intr-adevar, o schimbare profunda, in bine, a clasei politice. El spune ca da.

Sa speram ca asa va fi. Altfel va trebui sa urmam inca multe scoli de vara. Pana la pensie, sau poate chiar mai mult.

joi, 30 august 2007

Dinu. petrolul si kazacii

In ultima parte a epocii comuniste, regizorul Dan Pita a reusit sa ecranizeze o povestioara hazlie, cu tenta de western. Pruncul, petrolul si ardelenii a avut in anul 1981 o distributie distinsa: Ilarion Ciobanu, Stefan Iordache, Ovidiu Iuliu Moldovan, Mircea Diaconu, Jean Constantin. Un film greu de conceput intr-o epoca, in care cenzura si planificarea centralizata ne dadeau dreptul sa vedem aproape exclusiv filme despre maretele realizari ale epocii de aur.

Scenariul actual se scrie in termeni similari, in jurul petrolului si al occidentului. Atunci, ca si acum, localizarea initiala este una rasariteana: Ardealul, respectiv Kazahstanul.

De fapt, intrarea intr-un nou teritoriu, mult mai permisiv si mai fertil pentru asigurarea bunastarii, este mobilul desfasurarii actiunii.
Petrolul actual, cel de provinienta kazaca, incearca sa isi faca loc, prin intermediul lui Dinu Patriciu, pe piata romaneasca si europeana. Intrarea in casa cea mare a Rompetrolului a fecioarei KazMunaiGaz a lasat pe aproape toata lumea cu gura cascata. Cu toate ca acum, privind inapoi, se poate observa o campanie profunda de spalare a Rompetrolului, inclusiv pe posturile de televiziune nationale, campanie care creaza o imagine idilica acestui competitor rece de pe piata globala a combustibililor fosili.

Remarcabile in aceasta tranzactie sunt doua lucruri. In primul rand pretul, de circa 2,7 miliarde de dolari. Nu cred ca statul roman a castigat o asemenea suma in urma vreunei privatizari postdecembriste. In al doilea rand faptul ca Dinu Patriciu pastreaza o cota de 25% din companie si detine, in continuare, posturile de director si presedinte al consiliului de administratie. Asta inseamna ca negocierea a fost una extrem de dura si de determinata.

In mod normal, o astfel de tranzactie intr-o tara normala ar fi trecut, nu neobservata, ci fara urmari in plan politic si social. La noi insa, evolutia politica va depinde mult de existenta pe piata a acestor sacose uriase de bani fierbinti.

Ce va face Dinu Patriciu? Unde isi va plasa banii? Sunt intrebari fara raspuns.

Un lucru e sigur. Si daca ar fi sa-l parafrazez pe Valentin Stan, as spune "am o veste pentru domnul Presedinte. Ar fi bine sa urmareasca clipul Rompetrol de pe Realitatea, unde dusmanii petrolistului Patriciu sunt Ioan Talpes, Theodor Stolojan si ati ghicit Traian Basescu".

Noroc ca presedintele are brevetul de comandant de nava reactualizat. Cine stie, poate ca Patriciu are un post liber pe vreun petrolier.

miercuri, 29 august 2007

Cui i-e frica de baubau

Odata cu preluarea mandatului de presedinte, Traian Basescu a declarat anticipatele ca prioritate zero pentru noua putere.

Jocul politic prin care PSD a castigat pozitiile de presedinte al Senatului si Camerei Deputatilor, precum si acceptarea fortata a solutiei imorale PUR la guvernare, a aratat, inca inainte de 1 ianuarie 2005, faptul ca singura solutie pentru preluarea puterii totale o reprezenta organizarea de alegeri anticipate.

Si ar fi reusit, fara doar si poate. Simpatia populara a noului presedinte, plusata de increderea fireasca pe care romanii o acorda, de regula, oricarui guvern nou, ar fi condus la o realocare a mandatelor de parlamentari. Si, pe cale de consecinta, alianta DA PNL-PD, ar fi devenit o forta politica majoritara, cu peste 50 % din voturi.

Insa socoteala de-acasa nu se potriveste cu cea din targ. Guvernul nou investit, precum si parlamentarii postati comod in fotolii, au refuzat sistematic propunerea presedintelui, la inceput politicoasa, apoi din ce in ce mai agresiva, de a organiza alegeri inainte de termen.

Asa ca, timp de 2 ani si jumatate, atunci cand treburile presedintelui nu mergeau prea bine, se scotea de la naftalina aceeasi tema prafuita.

Acum insa, odata cu amenintarea motiunii PSD, anticipatele se prefigureaza ca o solutie posibila, chiar daca extrema. Pentru ca presupune, in primul rand, sa treaca motiunea si apoi ca propunerea de premier pe care o va face presedintele sa nu fie acceptata consecutiv de plenul parlamentului la investitura cabinetului.

Numai ca, de aceasta data, PSD-ului incep sa ii fie favorabile alegerile anticipate, pentru ca scorul actual din sondaje, coroborat cu o campanie electorala bine gestionata, ar duce la obtinerea unei ponderi parlamentare cel putin la nivelul pe care il are in prezent.

Iata ca, inca o data, vorba populara "ai grija ce doresti, ca s-ar putea sa ti se indeplineasca" capata o valabilitate, pe care presedintele nu a crezut-o nici in visurile cele mai negre.

Ramane ca ultima solutie asul din maneca presedintelui, care, conform prevederilor constitutionale, are dreptul sa numeasca un nou premier, daca actualul cabinet va pierde increderea parlamentului.

Si trebuie sa recunoastem ca, la un calcul rece, Traian Basescu ar alege pe orice altcineva, in locul presedintelui PSD, care, din punct de vedere moral (ca reprezentant al formatiunii dominante din parlament) ar avea posibilitatea sa incerce formarea unei majoritati stabile si transparente.

Ramane de vazut ce se va intampla, posibilitatile fiind, nu-i asa, multiple.

marți, 28 august 2007

Adevarul despre Referendum

Prezent la Scoala de vara a femeilor democrate (pe scurt OFPD - nu am nici o legatura cu acronimul) Traian Basescu a lasat sa se inteleaga un lucru cel putin ciudat, spunand ca "cea mai importanta parte a sustinerii pentru referendum a venit de la cei din PD, si in mod deosebit de la organizatiile de femei".

Ce inseamna acest lucru? In primul rand presedintele creaza o mare problema barbatilor din PD, care, conform spuselor sale, l-au votat intr-un numar mult mai mic decat femeile democrate. Asta daca luam de buna declaratia de la Costinesti. Daca nu, inseamna ca primul om a mintit, sigur frumos, in fata unei audiente feminine, pe care e bine sa o flatezi din cand in cand.

In al doilea rand, in ce calitate a vorbit Traian?! Cea de presedinte al Romaniei, sau cea de presedinte al PD (fost, actual sau viitor,chiar nu conteaza)?

Oricare ar fi fost calitatea, cred ca demersul sau a fost unul incorect, nu stiu daca si grav ca incalcare a constitutiei, ci pur si simplu din punct de vedere moral.

La cateva momente dupa inchiderea referendumului, Basescu spune ca ar fi fost votat de vreo cinci milioane de romani. Asta inainte de a fi fost comunicate rezultatele oficiale de la Biroul Electoral Central. Dar asta e o alta problema, la care ar trebui sa reflectam serios, daca cineva chiar ar vrea sa afle cine a furat cu adevarat voturile in 2004 si la referendum.

Dar nu asta vreau sa analizez. Ci numarul efectiv de sustinatori pe care i-a avut, in conditiile in care Traian Basescu isi coordoneaza si implementeaza propria sa campanie electorala. Care nu s-a oprit nici o clipa din 2004.

Pentru ca daca ne raportam la cei 5 milioane de votanti ai presedintelui si la cei 3 milioane care s-au pronuntat impotriva lui la referendum, ar trebui sa stim cati dintre acestia reprezinta pedistii. Vreo 400 de mii? Nu cred, dar sa zicem. Si cate femei pediste sunt printre acestia? In mod realist nici macar 100 de mii. Care, conform spuselor presedintelui, au votat pentru domnia sa.

Pana aici, toate bune. Numai ca textual, daca luam in calcul ceea ce afirma domnia sa, inseamna ca cel putin 300 de mii de pedisti barbati au votat DA la referendum, adica s-au pronuntat pentru demiterea din functie in urma suspendarii in parlament.

Prin urmare, intrebarea pe care o pun este "totusi cine a votat pentru Traian Basescu?". Sigur, in afara celor 100 de mii de reprezentante ale OFPD.

luni, 27 august 2007

Politica si carnea de porc

Spun unii ca politica ar fi grea, cel putin la fel de grea ca si carnea de porc.

Astazi, 27 august, am participat la Comitetul Executiv National al PSD. Pentru prima oara iau parte la o reuniune politica unde se discuta decizii importante, la nivelul organizatiei mari, a seniorilor. In ultima vreme, social democratii au stabilit agenda politica a momentului, datorita anuntarii iminentei depuneri a motiunii de cenzura. Avand la baza perceptia incerta a electoratului vizavi de pozitionarea PSD ca sustinator sau opozant al guvernului Tariceanu II, in urma cu cateva zile a aparut decizia Biroului Permanent National, prin care PSD este hotarat sa contribuie la demiterea unui guvern incapabil sa gestioneze procesul de integrare europeana. Un guvern cu o slaba sustinere parlamentara, care nu va putea sa ia deciziile potrivite starii actuale in care se afla tara noastra.

Prin urmare, timp de 8 ore au fost discutii dintr-un capat intr-altul al spectrului de posibilitati. Fiind la o prima astfel de intalnire, imi era destul de greu sa urmaresc si sa inteleg sensul dezbaterilor, mai ales in situatia in care unele luari de pozitie erau contradictorii. Mi-am dat seama de cat de greu este sa conduci un partid precum PSD. Atatia oameni importanti, care au detinut functii de demnitate in statul roman, atatea pareri exprimate si atata atentie distributiva este aproape imposibil de inteles.

Iti trebuie o rabdare de fier sa asculti pasul fiecaruia si iti mai trebuie ceva: capacitatea de analiza si de sinteza care sa iti permita, in final, sa poti trage una sau mai multe concluzii. Democratia pe care am castigat-o in PSD in 17 ani de existenta, da dreptul tuturor sa participe atat la dezbateri cat si la luarea deciziei. Ceea ce este bine, dar nu intotdeauna usor. Asta face, de altfel, greutatea adevarat in politica.

Si in final, un sfat pentru toti cei care vor sa faca politica, mai ales in esaloanele superioare ale partidelor, indiferent de orientarea lor politica. Sa nu se astepte ca intotdeauna drumurile sa fie pavate cu cele mai bune intentii. Si sa se inarmeze cu multa, multa rabdare. Si sigur sa nu fie sensibili la carnea de porc. Pentru ca, intr-adevar, politica e grea. Ba chiar foarte grea.

duminică, 26 august 2007

Furia apelor

In plina canicula (judetul Suceava fiind inclus in lista celor peste 30 de judete avertizate) vremea isi face capriciile si cere tributul de sange.

Am fost pentru doua zile (sambata si duminica) in zona de munte a Sucevei, langa cunoscuta herghelie de cai de la Lucina. Peisajul superb si naturaletea oamenilor acestor locuri sunt premise pentru o scurta vacanta, care ar trebui sa iti reincarce bateriile. Asta in cazul in care natura nu isi cere drepturile ei de netagaduit. La inceput am ramas fara curent electric. Dupa o ploaie mocaneasca si o furtuna cu fulgere si tunete, unul din transformatoarele din zona a cedat, drept pentru care a trebuit sa ne readucem aminte de anii in care se impuneau restrictii la consumul de curent (ultimii ani ai regimului Ceausescu). Spre seara, vremea s-a mai indreptat, albia paraului care curgea pe valea dintre obcine, incepea sa se zareasca din nou din apa tulbure si involburata.

Noaptea insa, furtuna s-a intors, parca mai puternica si mai determinata. Puhoaiele isi dadeau drumul de pe versanti, iar profunzimea sunetului iti dadea fiori de fiecare data cand cerul se lumina.

In dimineata asta, cand am hotarat sa plec mai devreme cu cateva ore, am realizat proportiile dezastrului. Apele scurse de pe dealuri au rupt cateva poduri si au sapat sub partea carosabila, asa incat a trebuit sa schimbam traseul, prin Moldova Sulita. Drumul (care odinioara fusese asfaltat) se prezenta intr-o stare jalnica, apa din paraul Tatarca iesise complet din matca si in unele locuri maturase totul din calea ei.

La un moment dat, am zarit in fata un pod surpat pe jumatate. Sub el, in partea in care apa muscase din apararea de mal, "zacea" deplorabil un autoturism de teren Aro, cu numere de Bucuresti. Fara geamuri, cu plafonul si capota deformate in urma cazaturii, plin de crengi, pietre si bucati de copaci.

Am aflat in scurt timp si povestea lui. In timpul noptii, in plina furtuna, conducatorul masinii, un tanar de numai 18 ani, a avut ghinionul sa traverseze podul. Exact in momentul in care apa l-a surpat si a dus la caderea malului si a unei jumatati din pod in albie. Furia apelor a mai facut noaptea trecuta o victima. Fatalitatea ne face sa strangem din umeri neputinciosi in fata naturii, raman doar regretele si imposbilitatea de a intelege imensitatea unei fractiuni de secunda.

Dumnezeul sa il ierte pe cel care a platit cu viata sa proprie, tribut catre natura dezlantuita.

vineri, 24 august 2007

Avem comandant cu acte in regula

Chiar daca in trecutul nu prea indepartat, presedintele obisnuia sa se laude cu statutul sau de fost elev mediocru, iata ca acum, dupa sustinerea examenului de reconfirmare ca “ofiter punte management naval” (un titlu mai ciudat nu cred ca se putea), reuseste sa ia 100 de puncte. Adica maximul posibil.
Oare de ce nu i s-a solicitat brevet si in anul 2004, atunci cand a castigat alegerile?! Poate ca, in acest fel, am fi reusit sa scapam de cateva etape nenorocite, atunci cand, primul om crea crize politice, in lipsa unei experiente similare, sau a unor studii scolare. Evident in afara de scoala vietii, pe care, trebuie sa o recunosc, Traian Basescu a absolvit-o cu magna cum laude.

In mod sigur, un presedinte cu brevet de diplomat, ar fi reusit sa managerieze crizele multiple si profunde pe care le-a provocat premierului, dar nu numai. Insa, de departe, Calin Popescu Tariceanu a fost beneficiarul "biletelelor" pe care presedintele le-a tras la probele orale, sau scrise, de-a lungul mandatului. Nu stiu cate puncte a reusit sa agoniseasca presedintele in lupta cu premierul, stiu doar, ca de la un anumit moment, cel care parea ca se obisnuise cu statutul de loser, a inceput sa riposteze. La inceput timid, apoi din ce in ce mai agresiv, pana cand i-a scos pe toti oamenii presedintelui afara din palatul Victoria.

A existat aproape intotdeauna un element, totusi important, in aceasta confruntare. Un personaj feminin, cu o oarecare notorietate si de ce sa nu fim sinceri carisma, Elena Udrea. Cea care, epuizata fiind de emisiunea de la Realitatea de marti seara, a facut o vizita la palatul Cotroceni. Asa, ca in vremurile cele bune. Ce-o fi cautat, cu cine s-o fi intalnit si ce-o fi facut, raman intrebari la care inca nu avem raspuns.

Insa nu m-as mira, daca in decurs de cateva zile, aceasta Elena din Troia moderna damboviteana, va veni, surazatoare si nonsalanta, in fata natiunii cu nu stiu ce chestiune senzationala (nu din cea de la Dan Diaconescu direct). Si care chestiune va zguduie inca o data (chiar daca nu mai era nevoie) clasa politica romaneasca.

Ramane de vazut. Daca si ce se va intampla. Si mai mult decat atat, cum va reactiona proaspatul nostru presedinte cu brevet de marinel.

joi, 23 august 2007

Dupa vacanta

Asa cum va spuneam duminica trecuta, revin cu cateva precizari de vacanta.

Anul asta am ales un traseu mixt: mare (Neagra) si munte (Bran, Transfagarasan, Harghita s.a.). Si nu regret nici o clipa, au fost multe lucruri interesante si am avut parte de o vreme super (va recomand site-ul vremea.com).
A fost o perioada relaxanta, cu toate ca fluxurile de stiri pe care le citeam nu imi dadeau intotdeauna un semnal pozitiv, sau cel putin neutru, despre ce se intampla in Romania.

Asa ca, odata cu inceperea scandalului din Covasna, legat de concediul presedintelui, mi-am dorit sa ajung si eu pe meleagurile din centrul Romaniei si sa vad intr-adevar cat adevar exista in relatarile mass-mediei. Si uite asa am ajuns, dupa cateva zile, sa trec prin cel de al doilea mare judet cu pondere maghiara, judetul Harghita, fiind de la bun inceput surprins de lipsa panourilor indicatoare cu inscriptia "Tinutul Secuiesc". Dupa ce vazusem ditamai scandalul la televizor, cu Marko Bela si gruparea peremista, ma asteptam sa vad oarecare emulatie socio-politica. Dar, cand colo, nimic. Viata isi urma cursul ei firesc. Lumea, fie ea de etnie romana sau maghiara, isi vedea linistita de treaba ei. Saracia pe care o prezenta Basescu, era si nu era. Intr-un cuvant: liniste. Si un panou care te indeamna la visare:

Ce-o fi stat totusi la baza demersului pe care Traian Basescu l-a facut in tinuturile locuite de maghiari? Sigur, in afara de speculatiile pe tema UCM vs UDMR. Greu de spus si totusi usor de incadrat in portretul robot al presedintelui "un om imprevizibil", pe care nici macar Adriana Saftoiu nu il mai putea intelege in ultima vreme (inainte de a parasi postul de consilier prezidential).

miercuri, 22 august 2007

Dardanele si dandanale

Emotii mari. Nimeni nu misca si nu rasufla. Pst. Face cineva catre mine.

Presedintele trece petrolierul prin stramtoare. Stramtoarea Dardanele. Broboanele de sudoare de pe fruntea primului om stralucesc in lumina monitorului de la simulator.

Deodata, zimbetul sagalnic se intrevede pe chip. Cu un ochi la tarmul stang si cu celalalt la tarmul drept, presedintele nu incearca sa disimuleze biruinta de a fi trecut, fara probleme, petrolierul prin Dardanele.

Deodata isi scruta privirea si ii trecu prin minte un gand:"n-o fi cumva petrolierul lui Dinu. Cum care Dinu?! Dinu Patriciu - prietenul lui Tariceanu, cel de pe biletel".
Scutura din cap, asa cum facea pe vremea cand avea suvita. Ce sa faci, obiceiurile vechi nu dispar, asa, cu una cu doua.

Se simtea mandru, din nou lup de mare. Cu vantul din pupa, Traian Basescu isi aduse aminte de scandalul de la Chisinau. Si incepu sa tune impotriva micutei republici surori, de parca nici nu primise acu cativa ani, camioanele cu vin. Ca semn al prieteniei moldo-romane. Direct de la Voronin.

Ei si uite asa, relatiile noastre de buna vecinatate se duc pe apa sambetei. Pana cand?! Pana vom ramane sa vorbim de unii singuri cu guvizii din Marea Neagra.

Iar atunci, visul maret al lui El Comandante se va implini. Noi ne vom impune toate punctele de vedere, iar stavrizii vor tremura de frica, vazand ce s-a intamplat cu fratii lor sarmani, guvizii.

Cam atat despre dandanalele politicii externe portocalii. Sa ne scufundam bine?! Suna periculos, dar mersi, nu vreau.

marți, 21 august 2007

Pupaza din tei (remake)

Initiativa celor de la PD privind informarea populatiei Romaniei asupra modului in care pot fi accesate fondurile europene este tardiva si nu reprezinta decat un gest politicianist. Fostul ministru al mediului, Sulfina Barbu, vine sa ne ameteasca, inainte de noul val de caldura, cu o campanie de informare a cetatenilor pe tema absorbtiei fondurilor structurale si de coeziune.

Ideea este buna, dar vine prea tarziu. Ea trebuia pusa in practica cand cei de la PD, prin Anca Boagiu, se aflau la conducerea Ministerului Integrrii Europene, si nu acum, cand partidul democrat este unul din partidele de opozitie, fara resursele si parghiile necesare derularii unei asemenea initiative.

Acum, in plina criza politica, urmaresc un singur scop: acela de a convinge electoratul ca sunt singura forta politica preocupata de starea natiunii si de problemele cetatenilor.

Nu fac altceva decat sa mai demonstreze o data (daca mai era nevoie) ca nu se pricep decat la a comenta meciul din tribuna. Au fost in teren si nu au reusit nimic. Vinovat nu stiu daca este finantatorul sau antrenorul, insa, cu siguranta, romanii nu ar trebui sa aiba de suferit de pe urma lipsei de profesionalism a celor pe care PD-ul i-a cocotat prin functii de inalta demnitate.

Nu mai ramane decat un singur lucru de comentat si anume, priceperea cu care membri de baza din PD povestesc in fata camerei de luat vederi. Emil Boc, Sulfina Barbu, Radu Berceanu l-ar face invidios chiar si pe Ion Creanga. Diferenta ar fi aceea ca, in iarmarocul politic actual, marele humulestean i-ar fi acordat acelasi rol minor pupazei din tei.

duminică, 19 august 2007

S.O.S. PLD se scufunda

Construit cu rol de spargator de gheata (a se citi PNL), noul vas al presedintelui se dovedeste a fi o butaforie din carton intr-o mare politica agitata. E clar pentru toata lumea ca PLD a fost creat pentru a scapa de un premier, din ce in ce mai incapatanat in a rezista in fotoliu si (incredibil pentru foarte multi) dornic chiar sa riposteze.

Calculul celor din laboratoarele prezidentiale dadeau ca sigura prabusirea PNL-ului in februarie si instaurarea guvernului PD cu PLD la remorca. Cu sau fara Stolojan prim ministru, acest guvern ar fi trebuit sa slujeasca interesele democratilor si sa netezeasca calea lui Traian Basescu, catre un nou mandat la Cotroceni.

Imi aduc aminte momentele din iarna acestui an, cand ex ministrul agriculturii impartea portofolii in noul guvern, ce urma sa fie investit prin martie. Ei si uite asa judetul incepea sa numere din ce in ce mai multi demnitari, ba pe la sanatate, ba pe la energie si sigur urmau sa fie recastigate functiile pierdute, odata cu dezertarea din PNL.

Numai ca, stiti ceea ce numai ei nu stiau, socoteala de-acasa nu se potriveste cu cea de la Cotroceni. Eu cred ca inventarea acestui nou partid a fost o cacealma servita tot de primul om. Cum altfel se explica pozitionarea pe partea dreapta a spectrului politic, supraincarcat de un PD care isi schimbase blana social democrata cu una popular europeana? Credeau ei atat de mult in ingroparea subita a inca unui partid istoric? Sperau intr-un testament politic al liberalilor care sa lase mostenire propriul electorat proaspetilor liberali democrati?

Convingerea imi este intarita in aceste zile, cand batalia pentru putere in PLD incepe sa dea pe dinafara. De fapt motivatia este data de lipsa de performanta politica, inca de la infiintare formatiunea lui Stolojan fiind sustinuta de 2-3% dintre romani. Adica in afara parlametului. Taberele combatante, constituite in jurul singurelor persoane cunoscute, Stolojan, Stoica, Flutur si Boureanu, au inceput sa se incaiere, singura lor dorinta fiind ocuparea unui loc mai in frunte, in momentul in care peledeul se va scufunda in PD. Pentru ca aceasta este singura lor optiune politica.

De fapt ar mai fi o varianta, dar putin probabila, mai ales in Romania. Si anume ca PLD sa se autodesfiinteze. Iar liderii sai sa isi ceara scuze de la cei cativa membri care, poate, chiar au crezut in demagogia proliferata de cei patru mateloti ai lui Traian Basescu.

In final, nu pot sa nu le urez "Sa va scufundati bine!".

Bine v-am regasit

Dupa cateva zile de concediu, m-am intors pe vastele meleaguri bucovinene.

Voi reveni, saptamana viitoare, cu ceva comentarii de vacanta, mai ales ca ultimele zile le-am petrecut prin Brasov, Mures si Harghita. Si nu am avut, in mod neaparat, aceleasi concluzii ca domnul presedinte. Ba chiar contrare.

joi, 16 august 2007

Unde-o fi trait Traian?!

Dupa un scurt concediu in secuime, Traian Basescu a descoperit apa calda. Dupa ce, cu cativa ani in urma a inteles ca iarna nu e ca vara, primul om ne da o noua mostra a gandirii prezidentiale. Castigator al campaniei din 2004 cu sloganul "Sa traiti bine", ajunge dupa 3 ani sa realizeze ca romanii pur si simplu nu traiesc bine. Si unde anume, in tinutul secuiesc, dand dovada de o larga deschidere catre relatiile interetnice romano-maghiare. Deschizand fara sa vrea, sau poate nu, cutia Pandorei, cu privire la instituirea autonomiei, cel putin culturale, in Harghita, Covasna si partial Mures.

Fara sa vreau, ma gandesc la un episod mai vechi, la o reprezentatie data de primarul de pe atunci al Bucurestiului, acelasi simpatic Basescu, cel care, cu nonsalanta cerea, nici mai mult, nici mai putin, decat sa i se dea consiliul general, fara de care n-ar fi putut sa schimbe radical in bine viata bucurestenilor. Se petrecea prin 2003, cu un an inainte de alegerile pentru primarie.

Acelasi scenariu, acelasi actor, aceeasi strategie. S-a schimbat doar pozitia pentru care se bate TB. Era cel de-al treilea om in stat, acum se vrea primul. Inca o data.

Asa cum nu a facut nimic pentru Bucuresti, asa nu a facut si nu va face pentru Romania. Scuzati-ma va rog, dar pentru gunoaiele de la Glina exista firme de specialitate, care, daca nu isi fac treaba, ar trebui sa plateasca.

Cat despre saracia pe care aparent o descopera la trei ani de mandat, poate ca , primul om, ar trebui sa bata mai des tara, asa cum ii sugereaza presa de azi. Si daca in secuime nu se traieste bine, cu siguranta in judete precum Vaslui, Botosani, Teleorman, se traieste la limita subzistentei. Iar Romania, nu-i asa, este tara membra UE. De la 1 ianuarie.

Asa ca domnule presedinte, ar fi bine sa va ocupati de traiul bun al romanilor. Ati promis, si de data asta nu veti mai putea cere guvern ca sa va faca si sa va dreaga. Acum ati avut totul in mana. Ati dat guvernarea portocaliilor, ati ales prim ministrul, ati impus ministri, ati decis castigatorul de la CSM.

Altfel, veti cunoaste, pe propria piele, proverbul despre "mintea de pe urma a romanului". Si foarte probabil asa se va intampla.

Asa ar fi normal. Voi ce credeti?

marți, 14 august 2007

Un fel de raport

Ieri, 13 august, s-au implinit 3 ani de cand sunt presedintele tinerilor sociali democrati din judetul Suceava.
Atunci a fost o decizie a biroului executiv judetean, fiind numit interimar, intru-cat predecesorul meu, Ovidiu Dontu, implinise anii de "pensionare" de la TSD (limita de varsta este 35 ani). Si desigur, ca orice decizie, au fost si contestatari, dar si oameni care m-au sprijint. Pentru ca aceasta schimbare s-a petrecut intr-un moment nu tocmai fast pentru PSD. Eram dupa alegerile locale, in care nu am scos un scor prea bun si urmau alegerile preliminare in partid, pentru stabilirea locurilor pe listele electorale pentru camera deputatilor si senat (preliminare care nu si-au dovedit eficienta din punct de vedere al cresterii in sondaje, noi cantonandu-ne intr-o lupta surda, fratricida, ceilalti profitand din plin pentru a-si face precampanie electorala).

Au urmat apoi alegerile propriuzise, o campanie lunga (parlamentarele 28 octombrie - 28 noiembrie si turul II al prezidentialelor pana pe 12 decembrie). Scorul pe care l-a avut PSD in Suceava (circa 37%) ne-a asigurat 5 deputati, dintre care unul alocat organizatiei de tineret (Mirela Adomnicai), si 2 senatori (unul fiind din partea PUR-ului, pe care, bineinteles l-am pierdut imediat dupa investirea noului parlament, atunci cand solutia imorala a trecut in barca prezidentiala).

Ei bine, dupa 1 ianuarie 2005, a inceput prigoana impotriva pesedistilor. Parca eram ciumati, muma padurii devenise un fel de alba ca zapada, in comparatie cu coruptii, neocomunistii, baronii, hotii, ticalosii de pesedisti. Multora le era aproape rusine sa mai spuna din ce partid fac parte. A inceput sarabanda chemarilor la PNA si apoi la DNA, se ascuteau tepele in Piata Revolutiei. Ce mai tevatura, zi dupa zi nu incetau sa ne balacareasca si sa ne adanceasca in trecutul pe care unii doresc sa-l renege si chiar il condamna.

Congresul din martie 2005 a adus ceea ce multi asteptau. Lepadarea de Ion Iliescu, care, in viziunea unor analisti, urma sa renasca pesedeul. Lucru care nu s-a intamplat nici pe departe. Nu am devenit peste noapte nici mai putin corupti, nici mai putin baroni si nici macar mai putin comunisti (Iliescu fiind catalogat drept sandramaua comunista, de catre niste lideri de dreapta, cel putin la fel de comunisti).

In judet au urmat o serie de alegeri pentru primari in unele comune nou infiintate. Erau primele confruntari, dupa o perioada in care sondajele ne plasau intr-o zona politica nesigura.

Am castigat la Berchisesti, cu un candidat tanar (de fapt cea mai tanara primarita din judet, Violeta Zenovia Taran), TSD-ul implicandu-se serios in campanie. Am pierdut apoi la Dragoiesti. A venit apoi potopul din vara lui 2005, si iar s-a cunoscut implicarea noastra la Capu Campului, unde, noi tinerii am donat alimente si am ajutat la refacerea unor gospodarii distruse de furia apelor.

Anul 2006 a fost un fel de imagine in oglinda a celui precedent. Am inceput cu inundatiile de la Arbore, am continuat cu castigarea primariei de la Breaza (tot cu un candidat tanar, Gheorghe Lesenciuc) si am incheiat cu congresul PSD din decembrie. Unde l-am adus inapoi pe Ion Iliescu, ales presedinte de onoare. Si pe care, in aceste zile, unele asociatii ne recomanda sa-l exilam din nou. Tot in decursul acestui an, s-a petrecut noaptea cutitelor lungi, atunci cand, la hotelul Confort, Adrian Nastase a decis (in urma unui vot de neincredere acordat de liderii judeteni) sa demisioneze din functiile de presedinte executiv al PSD si de presedinte al Camerei Deputatilor. In septembrie, la congresul TSD, am fost din nou ales vicepresedinte al organizatiei nationale, judetul Suceava detinand aceasta functie inca de la infiintarea structurii de tineret pe tara.

2007. Cel mai "ciudat" an de guvernare portocalie de pana acum. Certurile zilnice dintre PD si PNL, eliberati fiind de presiunea integrarii europene, au dus, in final, la scoaterea PD de la guvernare si la sustinerea guvernului Tariceanu 2, in parlament, inclusiv de catre PSD. A urmat referendum-ul pentru demiterea presedintelui suspendat de cei 322 de parlamentari ticalositi. Referendum in care Traian Basescu s-a simtit ca pestele in apa si a castigat la scor o confruntare atipica, pe care poporul nu a acceptat-o din start. A urmat o perioada de tatonari, in care PD-ul, aflat fiind la guvernare in teritoriu si in opozitie la centru, a pus toate tunurile catre PSD. Acuzele sunt dintre cele mai diverse: ba ca guvernam cu peneleul, ba ca santajam guvernul, samd.

Cert este ca partidul social democrat ramane o forta politica importanta a tarii. Si asta o stiu cel mai bine adversarii nostri, din aceasta cauza fiind instrumentate atacurile si subversiunile aproape zilnice. Astazi, la Bran, conducerea PSD se va decide asupra drumului de urmat. Pentru ca obiectivul nostru e unul si e foarte clar: sa revenim la guvernare.
Doua lucruri sunt inca necunoscute: cand si cum. Cand vom raspunde la aceste doua intrebari, vom sti daca revenirea noastra va fi de durata, sau nu. Depinde foarte mult de noi, pentru ca 20% dintre romani au inca incredere in noi. Si nu oricand, ci acum la greu. Ceea ce conteaza foarte mult si nu ne da dreptul sa-i dezamagim.

duminică, 12 august 2007

Femeile presedintelui

Principiul "sanselor egale", promovat de catre Uniunea Europeana, pare, cel putin pe hartie, sa fie unul pe placul primului om, presedintele.

De-a lungul timpului Basescu a reusit sa se inconjoare de femei cu calitati complementare. Pe care a stiut sa le expoateze, in sensul bun al cuvantului. Cel putin asa sper. Insa, in momentul in care potentialul de exploatare s-a evaporat, au fost date deoparte, sau au fost determinate sa paraseasca scena "de buna voie".

1. Prima, in sensul expunerii din seara asta, cred ca ar trebui sa fie Cristina Pirvulescu, mult mai cunoscuta opinieii publice sub numele de blonda de la integrare. Cea propusa de PD, probabil la recomandarea lui TB, pentru postul de ministru al integrarii. Si care n-a apucat sa fie demnitar nici macar o secunda.
2. Lavinia Sandru. Campania pentru prezidentiale a fost o reusita si datorita acestei tinere pediste, pe acea vreme. Trimisa pe centura politicii, chiar de cel in care crezuse, Lavinia incerca sa gaseasca o noua cale politica (a cata oare).
3. Renate Weber - consiliera prezidentiala, prima din seria celor 4 care au demisionat de la Cotroceni. A adus o parte importanta a societatii civile alaturi de TB.
4 Stana Anghelescu - a fost singura care a parasit postul de consilier prezidential cu o motivatie plauzibila. Sotul ei, cel care controla afacerea cu tigarete Anghelescu, s-a sinucis in conditii cel putin ciudate.
5. Elena Udrea. Ce ar mai fi nou de spus. Probabil ca nimic. Doar ca, fara Elena Udrea, politica damboviteana nu ar mai fi fost aceeasi. Adica n-ar mai fi fost o copie aproape fidela a celei din epoca Caragiale.
6. Mona Musca. Dupa ce s-a comportat ca un deschizator de drumuri pentru TB, in special in zona feminista, dar nu numai, dupa ce s-a comportat ca un adevarat combatant loial, la un semn, a fost trimisa cu tot cu dosar in neantul partidului ss (Stoica Stolojan). Ajunsese periculos de sus, in termeni de incredere a populatiei.
7. Adriana Saftoiu. Probabil cea mai apropiata de TB. Din punct de vedere profesional. A aflat prea tarziu adevarata fata prezidentiala, abia dupa ce sotul ei, Elwis Claudiu Saftoiu, a fost "facut" pe cand se afla la carma SIE.
8. Monica Macovei. Ministra de fier, cea care urma sa se ia la tranta cu sistemul ticalosit si sa dea cu coruptia de toti peretii, a pierdut portofoliul justitiei si isi cauta un rost nou in strainatate. Sau in tara.
9. Lista poate continua...

Sprijinul neconditionat pentru Traian Basescu, este elementul comun al femeilor din lista de mai sus. Au venit, l-au ajut, au plecat. Si nu stiu daca vor mai avea puterea sa revina. Sintagma "sanse egale" da bine, mai ales atunci cand vorbesti cu cei de afara. Pacat ca e doar o simpla sintagma si nu un principiu sanatos si respectat de primul om.

PS. Daca stiti vreun exemplu care sa ma contrazica, astept cu mare nerabdare.

sâmbătă, 11 august 2007

Romania - tara tuturor "imposibilitatilor"

Pacat de sangele varsat - se spunea la un moment dat. Eu zic mai mult - pacat de eforturile pe care de 17 ani incoace le facem, cei mai multi dintre noi.

Am stiut de la bun inceput ca integrarea europeana va fi un proces ratat. Cu mult inainte de 1 ianuarie 2007, atuci cand primii oameni ai tarii au serbat separat marea realizare a guvernarii portocalii - integrarea.

Tariceanu si Basescu s-au vazut cu sacii in caruta, uitand ca integrarea este un proces fara sfarsit, o adaptare permanenta a fiecarui stat membru la conditiile socio-economice si geo-politice in continua schimbare.

Ca anul acesta nu vom fi capabili sa cheltuim nici macar un Euro - stim. Nu stim, insa, daca macar la anul ai nostri guvernanti vor avea decenta sa faca ceea ce e de facut, astfel incat, Romania sa nu fie doar un contribuabil docil la bugetul UE.

Am auzit astazi, ca nu stiu ce analisti anuntau pe televiziuni aceasta neputinta a statului roman. Ce nu inteleg, este de ce tocmai acum, atata timp cat era evident, ca o tara condusa cu spatele unuia catre spatele celuilalt, de catre un presedinte si un premier, nu are nici o sansa sa mearga inainte. In urma cu vreo trei ani, ii vedeam de brat la televizor, arogandu-si dreptul de a invinge sistemul ticalosit si de a aduce traiul bun romanilor.

Ce nu au inteles niciodata presedintele si premierul, si nici nu cred ca vor intelege vreodata, este ca vremea integrarii trece. Germania, Franta, Polonia, ba chiar si Bulgaria nu au de gand sa ne astepte. Nici macar o secunda. Competitia intra-europeana este apriga. Rezista cel care vrea si care poate.

"Romani - poftiti in vagoane". Europa ne-a dat o sansa. Ar fi pacat s-o irosim, chiar daca Romania este tara tuturor imposibilitatilor.

vineri, 10 august 2007

Punem pariu domnule primar?

Azi am citit pe net, cu mare interes, ca primarul Sucevei vrea reabilitarea cetatii de scaun. Pana la anul, cand urbea noastra va face 620 de ani de la prima atestare documentara, ar trebui sa existe si proiectul si banii.
Totul bine si frumos. Si vreau sa spun, din capul locului, ca nu am nimic impotriva acestui proiect. Ba mai mult, chiar vreau sa-l vad terminat cat mai repede. Si pun si umarul la gasirea unor resurse financiare, din fonduri europene (exista deja o schita de proiect, la care au contribuit consiliul judetean, complexul muzeal si primaria municipiului Suceava).

Nu vreau sa combat pe acest subiect de dragul polemicii. Vreau sa amintesc ca cetatea de scaun a fost construita in mai multe etape ale epocii musatinilor, timp de zeci de ani, la fel de indelungat ca si distrugerea ei partiala. Singurul moment de implicare hotarata, a fost in vremea lui Romstorfer - primar al Sucevei, cel care a redat cetatea sucevenilor in 1904, un gest nobil de cinstire a Marelui Voievod Stefan cel Mare, de la a carui moarte se implineau atunci 400 de ani.

Sigur, in acele vremuri era mai simplu din punct de vedere al procedurilor si nu numai. Astazi, un proiect de reabilitare va dura in mod cert ani buni. Trebuie un proiect fezabil, trebuie asigurata finantarea, trebuie selectata, prin proceduri de achizitie publica, firma care sa execute lucrarile. Mai trebuie supervizarea din partea unor organisme certificate (cetatea este parte a patrimoniului national), si nu in ultimul rand, trebuie stabilizat versantul nordic, care din pacate risca sa o ia la vale. Cu tot cu cetate.

Daca as fi Ion Tiriac, as putea pune un pariu cu primarul Lungu, pe un Mercedes. Si poate as castiga, pentru ca 1 an e prea putin pentru ceea ce vrea edilul nostru. Dar nu asta imi doresc. Vreau din tot sufletul sa vad cetatea reabilitata. Musatinii merita asta. Si nu cred ca ar fi bucurosi sa vada ca cetatea devine un subiect pur si simplu electoral.

Asa ca, domnule primar, daca aduceti banii de la minister, eu imi scot palaria in fata dumneavoastra.

Hotul striga hotii

Am trait s-o vad si pe asta. PLD-ul, prin vocea deputatului Pardau, reclama PNL-ul ca ar face presiuni politice asupra peledistilor uitati prin functii de catre cei care au ramas la guvernare.

Aproape ca nu iti vine sa crezi, ca cei care au dus presiunea politica la un nivel inalt de perfectiune si care de departe ar putea castiga campionatul national de schimbari pe criterii de culoare a carnetului de partid, ajung sa se planga de ceea ce sufera cei cativa directori agatati inca pe functii politice. Greu de inteles gestul lor, mai ales acum. Daca taceau, probabil ca putini se sesizau ca peledistii mai semneaza condica de serviciu in posturi publice.

Despre acest subiect e greu de comentat si de gasit o solutie, pentru ca legea, chiar daca le asigura o anumita stabilitate in functie, inclusiv celor numiti politic, nu prea se aplica. Mai degraba as fi de acord sa fie revizuita legislatia si mai mult, sa se prevada clar faptul ca, odata schimbat guvernul, cei care au fost numiti de partid sau partide, sa fie pasibili de a-si pierde postura dobandita pe criterii politice.

Un exemplu concludent ca in Romania legea nu se aplica asa cum s-a prevazut, este schimabrea unor prefecti in urma cu cateva zile. Chiar daca de mai bine de 1 an si jumatate (de la 1 ianuarie 2006) prefectii nu mai au dreptul sa faca politica, s-a dovedit ca raman fideli formatiunilor din care au facut parte si care, evident, i-au propulsat in aceasta inalta demnitate publica.

Nu pot, pe de alta parte, sa raman indiferent la ceea ce se reclama la adresa celor din PLD si le propun sa avem un demers comun, care sa reglementeze, o data pentru totdeauna, chestiunea presiunilor politice. Pentru ca prigoana cea mai mare au suferit-o, din 2004 in coace, oamenii din PSD, carati pe la DNA, acuzati prin presa si constransi, in majoritatea cazurilor, sa plece din functie.

Ma tem, totusi, ca atata vreme cat va ramane sus la Cotroceni cel care invita la "tepe in piata Revolutiei", va fi greu de gasit acest compromis politic, care sa duca la un pic de decenta in plus.

joi, 9 august 2007

Sondajul, baba si mitraliera

In primul rand, vreau sa le multumesc tuturor celor care si-au sacrificat din timpul lor pentru a vizita acest blog. 105 vizitatori, ieri 8 august, inseamna mult pentru mine si ma determina sa incerc sa "cresc" nivelul postarilor.

Si incep prin a va da cateva explicatii. Logice, spun eu. Saptamana trecuta, intr-o conferinta de presa, am discutat pe baza unui sondaj de opinie, realizat de PSD la nivelul judetului Suceava. Pe care puteti sa-l cititi la adresa http://www.agerpressnet.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=1727&Itemid=15

Bun. Pana aici. Problema acestui sondaj a devenit, peste noapte, aceea ca PSD ar avea peste 32% din intentiile de vot ale sucevenilor, in timp ce PD ar fi fost votat de 24% si PNL de 16,5%.

Nici bine nu s-a racit stirea, ca PNL-ul, prin primarul Ion Lungu, declara ca singurul adevar din sondaj e scorul lor, PRM-ul, prin ex senatorul Gheorghe Acatrinei, sustine ca al lor partid ar fi de fapt castigatorul detasat la nivelul judetului, iar PD-ul s-a abtinut, din motive de vacanta a liderului judetean si de inexistenta a organizatiei municipale, proaspat suspendata.

Ceea ce deranjeaza este si se vede de la o posta, sustinerea pe care PSD-ul o are in randul electoratului sucevean.

Si ca sa revin la logica enuntata la inceput, va propun urmatorul rationament:
- are PSD la nivel national intre 19 si 23%? Are.
- media nationala se face proportional, prin ponderea celor 41 de judete, plus Bucurestiul.
- sunt judetene in care PSD sta foarte prost? Sunt. Sibiu, Cluj, Covasna, Harghita, s.a.

Asdar, in conditiile in care este evident faptul ca judetele nu au acelasi scor electoral, pentru a obtine valoarea de 21%, sa zicem, la nivel national, este obligatoriu ca unele judete sa beneficieze de un sprijin electoral mai larg. Si unde sa se intample acest lucru? Cu siguranta in bazinele electorale traditionale.

Prin urmare, vi se pare ca 32% in Suceava este un scor prea mare?! Eu nu stiu decat ca e cel adevarat. Pentru ca noi am folosit o metoda sociologica de sondare a opiniei publice, in timp ce partidele care ne contesta, discuta pe baza unor pareri personale. Chiar daca apartin unor personaje politice cu functii in partidele lor.

In rest, putem discuta politic cat vrem. Insa, cine nu tine cont de faptul ca politica trebuie facuta din ce in ce mai mult pe baza de instrumente stiintifice, nu ramane decat sa verifice pe pielea lui zicala cu baba si mitraliera.

miercuri, 8 august 2007

Precizari

Am modificat script-ul blog-ului, care, dintr-o eroare, nu permitea postarea comentariilor. Asa ca dragii mei, incepand de acum putem intr-adevar comunica. Pe de alta parte plec in concediu, cateva zile, insa daca va fi ceva semnificativ, voi gasi o modalitate sa mai si scriu.

Pentru cine intereseaza, voi reveni, totusi, cu un comentariu asupra a ceea ce am declarat astazi in conferinta de presa de la partid.

Pana maine, toate bune. CN

Promisiunea ...

Articolul aparut in Monitorul de Suceava, 8 august 2007

"Moda blogurilor personale pe Internet i-a „atins” si pe politicienii din judetul Suceava. Printre acestia se numara si presedintele Tineretului Social Democrat Suceava, Catalin Nechifor, care incepand din luna iulie a.c. are pagina proprie de internet. Blogul lui Catalin Nechifor poate fi accesat la adresa de internet catalinnechifor.blogspot.com, acolo unde cei interesati pot gasi mai multe articole ale acestuia, in care liderul TSD Suceava isi exprima opiniile fata de diverse evenimente petrecute în Romania, sau consideratii privind situaţia actuala a tarii noastre. „Am decis sa-mi fac acest blog pentru ca vreau sa ma pot exprima liber. Si nu am facut acest lucru pentru ca e la moda, sau pentru a castiga notorietate. Vreau sa pot interactiona cu cei care intra pe acest site de internet. Prin acest blog eu spun ceea ce gandesc si sper ca si cei care il viziteaza imi vor spune ceea ce cred ei despre subiectele dezbatute”, a declarat presedintele tinerilor social democrati suceveni. Demn de remarcat este faptul ca pe blogul lui Catalin Nechifor, cei care il vor vizita au la dispozitie legaturile catre blogurile lui Mircea Geoana, Adrian Nastase, dar si catre adresa de internet a presedintelui Romaniei, Traian Basescu. „Am decis sa pun si aceasta adresa pentru ca oamenii sa poata face o comparatie intre ceea ce spune presedintele Romaniei pe site-ul lui, si ceea ce spunem noi. As fi pus si adresa de internet a premierului Calin Popescu Tariceanu, dar din pacate dumnealui nu are asa ceva”, a mai precizat Catalin Nechifor."

Asa cum am promis, redau si comentariile aparute pana la ora 15.08 (13 comentarii, numar care mie mi-a purtat noroc. Vom vedea). Referirile cu caracter defaimator sau indecent la alte nume sau persoane, care nu au legatura cu mine, au fost sterse. Sorry.
Pentru cine intereseaza, raspunsurile mele la comentarii au eticheta CN.



1. Asta se vede viitorul presedinte CJS (trimis de Marx la 08-08-2007 11:06:34)
Puiul de dinozaur isi face publicitate...

2. RE: Asta se vede viitorul presedinte CJS (trimis de cytoien la 08-08-2007 12:37:15)
Satul sa tot mearga la DNA sa dea explicatii in legatura cu modul fraudulos in care s-au folosit fondurile pentru campania electorala din 2004, si satul sa tot faca bataturi urcand scarile modernei cladiri ce si-a spus omul.......vorbesc cu procurorii on line. Poate asa ii mai prostesc un pic...ca doar restul sunt mai prosti.

3. RE: Asta se vede viitorul presedinte CJS (trimis de CN la 08-08-2007 12:47:50)
Draga marx, sper ca nu esti tovarasul lui Lenin. Ma bucur sa aud ca dinozaurii nu au disparut. Asta inseamna ca putem merge mai departe. Draga cytoien, iti urez mult succes. Important e sa urci si sa nu cobori prea repede.
Cu drag, CN
PS voi posta aceste comentarii si pe blog.

4. RE: Asta se vede viitorul presedinte CJS (trimis de cytoien la 08-08-2007 13:27:36)
adevar graitai. insa ca sa cazi mai intai trebuie sa urci cataline. ea exemplu de la nastase. a asteptat. si-a facut loc si s-a ridicat si cat de repede a cazut. asculta de la un om care stie cat de cat istorie........istoria se repeta.Plus ca voi cei din PSD si am toata admiratia pentru ceea ce inseamna social democratia, trebuie sa va reformati. Daca nu o sa va miscati la alegeri va omoara Base. Va sunt numarate functiile si poate si mai rau din 2008 incolo chiar si zilele de libertate.

5. RE: Asta se vede viitorul presedinte CJS (trimis de CN la 08-08-2007 13:52:04)
Da ai partial dreptate cytoien, problema e ca, daca vrei sa faci ceva si desigur sa ramana in urma ta mai mult bine decat rau, trebuie sa urci, dar si urcatul asta nu e simplu, daca sari niste etape, mai devreme sau mai tarziu se va simti. Ma bucur sa aud ca tii la social democratie, cine stie poate ne votezi data viitoare. Nu?!

6. RE: Asta se vede viitorul presedinte CJS (trimis de cytoien la 08-08-2007 14:19:49)
nu v-am votat niciodata- nu am de gand sa o fac de acum inainte. am asa un dezgust fata de fostii comunisti. iar nici dreapta nu ma impresioneaza mai tare. asa ca eu unul recomand milioanelor de romani sa stea acasa la vot. poate asa voi si altii ca voi care cica ne reprezinta interesele va mai treziti la realitate.

7. haida bre... (trimis de orbu la 08-08-2007 12:38:00)
bai numa blogu-ti lipsea, te-a invatat bombonel ori socru-tu? bre de aia te lauzi la presa ca nu vrei deloc publicitate? eu zic sa pui pe blog tot ce ai furat de la sagra cu socru-tu si nevasta-ta, ai tupeu?

8. RE: haida bre... (trimis de CN la 08-08-2007 12:57:06)
Cu tot respectul pentru cititorii Monitorului, imi rezerv dreptul sa nu iti raspund orbule. Si iti respect si handicapul tau. Totusi daca ar fi asa cum zici tu, azi asi fi avut bloc si nu blog. Parol.

9. RE: haida bre... (trimis de CN la 08-08-2007 12:58:31)
Cu tot respectul pentru cititorii Monitorului, imi rezerv dreptul sa nu iti raspund orbule. Si iti respect si handicapul tau. Totusi daca ar fi asa cum zici tu, azi asi fi avut bloc si nu blog. Parol.

10. RE: haida bre... (trimis de Vasea la 08-08-2007 13:07:05)
Catalin, nu mai da refresh ca posteaza comentariul de doua ori. E o eroare in scriptul PHP de pe site-ul ziarului. Dar ce-ti spun eu toate astea cand tu le stii foarte bine, tu fiind absolvent de calculatoare. Nu-i asa ?Ha, ha, ha ...Rau am ajuns !

11. RE: haida bre... (trimis de CN la 08-08-2007 13:47:15)
Scuze vasea, o sa incerc sa tin minte

12. RE: haida bre... (trimis de eu la 08-08-2007 14:21:58)
cytoien t**** societatii de azi :))

13. RE: haida bre... (trimis de CN la 08-08-2007 14:57:31)
Cred ca ar trebui sa pastram o minima decenta in limbaj, chiar daca impresia de siguranta pe care ti-o creaza anonimatul e mare.

luni, 6 august 2007

In memoriam

7 Mai 2007. Octavian Paler. Obosit dupa o lupta permanenta cu un sistem imperfect, pleaca definitiv din aceasta lume, intr-o perioada in care Romania avea nevoie de el pentru a merge mai departe.

8 Iunie 2007. Adrian Pintea. Actor de marca al teatrului romanesc, se stinge din viata, dupa o grea suferinta.

30 Iulie 2007. Patriarhul Romaniei, Preafericitul Teoctist. Intaistatatorul Bisericii Ortodoxe Romane ne paraseste in urma unor complicatii, dupa o interventie chirurgicala.

5 August 2007. Florian Pittis, unul dintre cei mai completi artisti romani, pleaca dintre noi, suferind fiind de o boala necrutatoare.

Figuri emblematice ale Romaniei moderne, CEI PATRU: Paler, Pintea, Preafericitul si Pittis, lasa in urma lor un gol imens. Poate va intrebati ce au in comun? Raspunsul meu este vocea profunda si inconfundabila. Paradoxal, au fost oameni care au avut de spus mult si au vorbit foarte putin, in conditiile in care, din ce in ce mai multi vorbesc fara sa spuna nimic.

Dumnezeu Sa-i Odihneasca in Pace!

duminică, 5 august 2007

Vara nu-i ca iarna

Ploua. De cateva ore incontinuu. Dar nu orisicum. Niciodata nu am mai vazut o ploaie precum cea din noaptea asta. Un clasic in viata spunea ca "iarna nu-i ca vara", probabil in urma unei trairi spirituale profunde.

Cert este ca, in urma schimbarilor politice din 2004, nici vara nu mai e cum era. Au reusit sa schimbe aproape totul. In bine? Ei asa se lauda. Au inceput cu cota unica, cea a impozitului pe venit. Au continuat cu pesedistii in functii inalte. Si medii. Si apoi mici. Apoi au schimbat ministrii educatiei. Vreo doi. De-ai lor. Adica ai pedeului. Care, apropo si-a schimbat doctrina. Acum sunt populari. Si europeni, dupa chipul primului presedinte fost marinar. Vremea si vremurile le-au schimbat. Dupa seceta cumplita, urmeaza ploi torentiale si furtuni infricosatoare.

Un singur lucru nu au reusit sa-l schimbe. Traiul romanilor. Nu traim bine, asa cum ni s-a promis in campania din 2004. Parca imi e dor de verile de altadata. Voua nu? Nu credeti ca cei de acum nu sunt in stare sa schimbe nimic in bine?