A aparut un nou partid in Romania: Partidul Populist

Efervescenta mare la PDL. Membrii de partid sunt in fata unei alegeri: "din doua una, ori sa se revizuiasca, primesc, dar sa nu se schimbe nimic, ori sa nu se revizuiască, primesc, dar atunci sa se schimbe pe ici pe colo si anume prin partile esentiale. Am zis!".
Nu imi apartine mie citatul, ci marelui Caragiale. Nimic nu se pierde, totul se transforma, iar politica de azi pare mai actuala decat in vremea lui Caragiale.

Reforma in PDL a inceput cu chestiile esentiale, sigla si denumirea partidului. Multa dezbatere, ideii nastrusnice, actori de comedie gen Paleologu, uau, super distractie la pedele.

Nu ma rabda inima sa ii vad perpelindu-se, asa ca vin cu solutia. Doamnelor si domnilor, va prezint Partidul Populist cu sigla electorala (pauza de suspans)....
....
....
Traiaaaaan Baaaasescuuuu (musai bust, ca sa fie la pachet cu bustul Elenei Udrea, de gheata).

Doctrina nu trebuie schimbata, e numai buna cea de acum, de dreapta cu accente de stanga (numai in anii electorali) si cu o deschidere catre dispora si minoritati.

Conferinta interparlamentara Haga

În perioada 28 – 29 ianuarie 2010 s-a desfăşurat la Haga conferinţa interparlamentară cu tema „Îmbunătăţirea responsabilităţii naţionale în utilizarea fondurilor UE”, organizată de Camera Reprezentanţilor din Olanda, la care au participat reprezentanţi din partea majorităţii statelor membre, precum şi reprezentanţi ai Parlamentului European şi ai Curţii Europene a Auditorilor. Programul conferinţei a cuprins prezentări şi discuţii libere asupra răspunderii pe care o poartă statele membre cu privire la utilizarea fondurilor europene, discut\ndu-se despre punctele tari şi punctele slabe ale sistemului contabil actual în UE, precum şi despre oportunităţile pe care le oferă Tratatul de la Lisabona.

Discuţiile s-au axat în general pe definirea rolului statelor membre în ceea ce priveşte îmbunătăţirea sistemului de management financiar al fondurilor europene, plecând de la premisa că Uniunea Europeană înseamnă, de fapt, o asociaţie de state membre, care reprezintă factorii cheie ai construcţiei europene. Plecându-se de la premisa că peste 80% din bugetul european cade sub incidenţa managementului partajat de către toate statele membre, în special în ceea ce înseamnă finanţarea agriculturii şi a dezvoltării rurale, rapoartele Curţii Europene a Auditorilor constată că majoritatea erorilor care apar la utilizarea fondurilor europene se regăsesc la nivelul naţional, al statelor membre. Pe de altă parte, în virtutea principiului subsidiarităţii, autorităţile naţionale sunt cele mai îndreptăţite să fie responsabile cu asigurarea unui management financiar transparent al fondurilor europene.

Conferinţa Interparlamentară a considerat în concluzie că procedurile bugetare clare, transparente şi comprehensive la nivelul naţional conduc la o mai mare legitimare a UE în general şi la o mai bună utilizare a fondurilor UE în particular. Prin urmare, se propun următoarele căi de acţiune:
- Având în vedere recunoaşterea în noul Tratat, conştientizarea politică a responsabilităţii Statelor Membre pentru cheltuirea corespunzătoare a fondurilor trebuie acompaniată de o angajare politică naţională pentru a implementa instrumentele care să contribuie la îmbunătăţirea controlului cheltuirii fondurilor UE în Statele Membre;
- În virtutea principiului subsidiarităţii, fiecare Stat Membru ar trebui să adopte un model eficient şi efectiv în vederea îmbunătăţirii responsabilităţii naţionale pentru cheltuirea fondurilor UE;
- Definirea unui model naţional ar trebui solicitată repede şi intr-o formă structurată, dar, mai important, identificarea unui model trebuie să fie evidenţiata printr-o dezbatere şi decizie parlamentară, pe baza căreia CE şi Curtea Europeana a Auditorilor să se poată baza;
- Adaptarea reglementărilor financiare, cum ar fi transferarea competenţelor de reglementare către Statele Membre, este în concordanţă cu prevederile noului Tratat de la Lisabona. Nicio întârziere nu trebuie acceptată;
- Ca reprezentante alese ale cetăţenilor Statelor Membre Europene, parlamentele naţionale joacă un rol important în activarea tuturor actorilor care să contribuie la atingerea obiectivelor menţionate.

Update CV

Participant la conferinte internationale:
- Forumul European asupra Impozitarii, editia a III-a, Bruxelles - Belgia, 29.03 - 01.04.2009
- Reuniunea presedintilor comisiilor de buget si finante din parlamentele statelor membre ale UE - Economia schimbarilor climatice si finantele publice durabile, Stockholm - Suedia, 6-7.09.2009
- Conferinta interparlamentara "Imbunatatirea responsabilitatii nationale in utilizarea fondurilor UE", Den Haag - Olanda, 28-29.01.2010

Altruism romanesc

DECLARAŢIE POLITICĂ

În timp ce politicienii din ţările membre cu state vechi în Uniunea Europeană, se preocupă de modul în care explică cetăţenilor pe care îi reprezintă beneficiile apartenenţei la construcţia europeană, guvernanţii noştri se pare că au cu totul şi cu totul alte preocupări. Mai precis, subiectul cel mai fierbinte pe masa guvernului, nu este în nici un caz criza financiară, nici milionul de şomeri pe care România îi va avea în acest an. Nu, lucrurile sunt mult mai simple şi mult mai pragmatice şi se învârt în jurul conceptului de mulţumire a membrilor de partid care au pus osul în campania electorală şi care acum ar trebui recompensaţi, prin aruncarea unor firmituri de la masa guvernamentală. Mă refer, în principal, la modificarea statului funcţionarului public, care va putea permite plasarea în funcţii bine remunerate a membrilor de partid şi la fondurile generoase de salarii şi premii în aparatul de stat. Solidaritatea la care ne invită prim ministrul, precum şi strânsul din dinţi, se aplică doar celorlalţi.

În ţările vest europene, una din preocupările majore ale guvernării o reprezintă încercarea de a convinge cetăţenii plătitori de taxe că politicile guvernamentale şi cele europene sunt utile şi produc beneficii, traduse în nivel de trai şi bunăstare. Germania, Marea Britanie, Olanda şi alte state vestice, încearcă acum să îşi convingă populaţia naţională că actuala construcţie europeană este una care produce efecte pozitive. Chiar dacă statele la care făceam referire, nu mai sunt beneficiare majore ale fondurilor structurale, produsul lor intern brut fiind cu mult peste media europeană, politicienii acestor state explică modul în care, indirect, ţările lor beneficiază de pe urma statului de stat membru. Întrebarea este de ce există o aşa de mare preocupare în a asigura această transparenţă informând corect cetăţenii? Răspunsul este simplu: pentru că cetăţenii lor sunt plătitori de taxe şi impozite şi statele respective fiind în acest moment contributori neţi la bugetul comunitar. Provocarea actuală este de a face înţelese aceste mecanisme şi a explica avantajele existente, în pofida faptului că statele vestice plătesc mai mult decât primesc, iar comunicarea publică guvernamentală se bazează pe prezentarea unor exemple clare, cum ar fi accesul companiilor la o piaţă unică extinsă, în care libertatea de circulaţie a capitalului, bunurilor, serviciilor şi persoanelor este garantată. De ce totuşi se face acest lucru cu atâta ardoare? Pentru că statul vest european se bazează pe cetăţean, relaţia stat-cetăţean este una corectă, iar interesul general este de a se păstra un nivel ridicat de încrede în instituţiile statului şi în construcţia europeană.

Ce se întâmplă la noi în ţară în acest sens este cu totul şi cu totul altă poveste. România este corijentă, dacă nu chiar repetentă la capitolul integrare europeană. Plecasem prin 2006 cu un procent de peste 60% de euro optimişti, se vorbea atunci de miliarde de Euro care vor ajunge în ţara noastră, în drumuri, şcoli, canalizări şi aducţiuni de apă, în spitale şi aşa mai departe. S-a vorbit foarte puţin despre costurile unui asemenea statut, despre faptul că taxa de membru, contribuţia Românei la bugetul UE este destul de mare şi se plăteşte indiferent de capacitatea noastră de a absorbi fondurile europene. În această situaţie românii scot din buzunar, prin taxele şi impozite plătite, sume importante de bani, an după an, pentru a plăti incapacitatea guvernanţilor de a atrage banii europeni, pe care ar fi trebuit să îi fi primit de drept, în baza principiului de coeziune socială şi economică, ţinând cont de faptul că nivelul de dezvoltare al României este mult sub media europeană. Ce se întâmplă cu adevărat se ştie prea puţin, ştim că în cei trei ani de la integrare am absorbit sub 10% din fondurile alocate şi ştim, de asemenea, că dintr-un stat care ar fi trebuit să fie beneficiar net am devenit contributor net la bugetul UE.

Cu alte cuvinte, România a ajuns, din acest punct de vedere, la nivelul Germaniei, Marii Britanii şi Olandei, de exemplu, finanţând cu banii noştri proiecte în alte state membre, dar fără a avea prea multe beneficii indirecte. Ăsta da altruism, doar că guvernul nu vorbeşte deloc despre acest subiect, că doar poporul n-are nevoie de exerciţii de sinceritate.

Vindem democratie de partid la pachet

De multe ori reforma pe care ne-o dorim în cadrul partidului în care activăm e sortită eşecului, mai ales atunci când partidul se află la guvernare, mulţi dintre noi au o anumită experienţă, unii avem şansa să vedem cum funcţionează şi alte sisteme şi asta ne face să ne dorim şi mai mult o schimbare, cât de mică, a vieţii noastre politice. În alte situaţii platforma de comunicare internă nu este suficientă şi plecând de la ideea că în fiecare partid există oameni deschişi pentru adevărata reformă, îi fac o propunere lui Cristian Preda, ca de la un fost europarlamentar la un actual europarlamentar, să participe la Conferinţa judeţeană de alegeri a PSD Suceava, atunci când va avea loc. Cred că partidele româneşti, fie ele parlamentare sau nu, au obligaţia să se deschidă către electorat, dar şi către ele. Şi eu şi Cristian Preda am văzut în Parlamentul European ce înseamnă dialogul între partide, ce înseamnă negocierea şi mai ales ce înseamnă să respecţi cuvântul dat. Şi mai ştim un lucru: compromisul, dar în nici un caz în sensul românesc, determină ca lucrurile să meargă mai departe, determină ca puncte de vedere care par divergente să se regăsească în modificări în bine ale legislaţiei. Cred că în această perioadă PDL este un partid prizonier, incapabil să se autoreformeze şi dacă Cristian Preda consideră util, îl invit să fie părtaş la alegerea echipei de conducere a PSD Suceava, pentru a putea folosi mai târziu această experienţă la alegerile din PDL, un partid care a uitat de mai bine de 3 ani ce înseamnă democraţia internă de partid. Cu cât mai repede, cu atât mai bine, pentru că odată cu dispariţia cuvântului Democrat din denumirea PDL, s-ar putea să ne trezim cu un partid de guvernare care îşi numeşte structurile de conducere prin telefon, sau mai rău, prin influenţa unor grupări oligarhice.

Doneaza si TU

www.unicef.ro

Salveaza copiii din Haiti, trimite un sms la 848 (fara text) in retelele Orange, Vodafone si Cosmote si 2 Euro vor ajunge la sinistratii care au supravietuit cutremurelor din insula caraibeana.

2 Euro sunt suficienti pentru a hrani un copil intr-o zi. Inainte de cutremure, Haiti era cea mai saraca tara din emisfera vestica, peste 65% din populatie traind cu pana la 2,25 USD pe zi.

Inainte de catastrofa, pretul unei farfurii de orez era de 0,6 USD. Situatia dramatica din Haiti a inceput in anul 2007, atunci cand, in urma sezonului uraganelor, pretul alimentelor a crecut cu peste 40% in principal datorita pagubelor produse in agricultura.

Pare incredibil dar saracii din Haiti au ajuns sa manance un "fel" de biscuiti copti la soare, pe acoperis, cu urmatoarele ingrediente: pamant (praf), apa, margarina, sare.

politica la -18 C

In ultimii 9 ani in PSD au existat doua sisteme de management politic, care, din pacate, nu si-au atins obiectivul major, intru-cat nici in 2004 si nici
in 2009 nu am reusit sa castigam presedintia Romaniei. Cele doua sisteme, unul mai autoritar si celalalt mai participativ, au avut partile lor si bune si
rele, insa momentul 2010 trebuie sa reprezinte o noua dimensiune si poate ca un mix intre cele doua sisteme ar fi solutia, cu un presedinte ideal precum
Adrian Geoana, sau Mircea Nastase, dar nici n-ar trebui sa uitam faptul ca de aproape 50 de ani romanii aleg presedinte cu "escu" la final.

Acest nou inceput de ciclu electoral ne gaseste in situatia in care trebuie sa ne definim obiectivele politice, asa incat ele sa fie intelese de electorat.
Romanii nu voteaza statute de partid, voteaza oameni si idei si mai ales viziuni pe termen scurt si mediu, iata de ce efortul politic trebuie sa fie facut
in sensul de a da explicatii romanilor de ce e mai bine sa votezi PSD la alegerile locale, parlamentare si evident prezidentiale. Alegerea conducerii
centrale a PSD la viitorul congres va rezolva o parte dintre aceste framantari curente, va trebui mers insa mai departe, la nivel local si judetean,
pentru ca trebuie recastigate si zonele in care prea ne-am obisnuit sa pierdem si sa cautam explicatii in afara noastra.

Abia dupa acest moment lucrurile se vor aseza si cred ca atunci va fi necesara adoptarea unui memorandum intern, prin care conducerea sa fie
creditata, iar obiectivul politic sa fie acceptat si sustinut de cat mai multi membri de partid. Mai sunt 2 ani si jumatatate pana la alegerile locale din
2012, insa pana atunci avem alegerile interne din partid si ar culmea sa le pierdem si pe astea.

Caut pantofi

Din punctul meu de vedere intre un partid politic si o pereche de pantofi nu e mare diferenta. Ambele sunt produse de marketing, ambele sunt creatii ale unui sistem de management si ambele se adreseaza unor consumatori definiti.

Diferente majore nu exista, doar ca unele marci de pantofi se cumpara mai bine, iar la partide cumpararea produsului se exprima in voturile exprimate. La fel ca in orice sistem de management, un partid politic este ghidat de anumite reguli, cea mai importanta fiind statutul politic, un fel de constitutie a partidelor. E absolut firesc ca statutul sa capete modificari, din timp in timp, in vederea adaptarii lui la cerintele pietei. Marea smecherie e sa fii capabil sa intuiesti directia in care trebuie sa faci modificarea si sa nu te raportezi strict la momentul prezent si la situatia actuala. Cred ca e obligatoriu sa avem o analiza pe mai multe scenarii posibile, in functie de evolutia celorlalti competitori de pe piata politica. Nu poti sa ajungi la obiectivul propus fara sa tragi cu ochiul la pantofii liberalilor si ai pedelistilor. Oare Emil Boc are tocurile suficient de mari sa reziste prim ministru, in conditiile in care se anticipeaza esecul actualului guvern? Espadrilele de vara ale lui Crin Antonescu vor rezista inca 5 ani? Cat despre Traian Basescu cred ca nici nu mai conteaza cu ce incaltari merge dimineata la Cotroceni. In functie de asta va trebui sa ne decidem ce fel de pantofi ne trebuie si noua.

Intrebarea mea este: oare vom fi in stare sa modificam statul PSD asa incat sa depasim zona nucleului dur, a activistilor, militantilor si simpatizantilor si sa ne adresam si altor zone de electorat, sau nu? Suntem capabili oare sa vedem in viitor, de acum in 2 ani si jumatate atunci cand va fi urmatoarea confruntare electorala?

Astept sa vad ce se va intampla in perioada urmatoare si sper sa pun umarul la gasirea unei formule bune.

2065 de ani s-au dus pe apa sambetei

via Livius

"Bugetul trebuie echilibrat, Tezaurul trebuie reaprovizionat, datoria publica trebuie micsorata, aroganta functionarilor publici trebuie moderata si controlata, si ajutorul dat altor pari trebuie eliminat pentru ca Roma sa nu dea faliment.
Oamenii trebuie sa învete din nou sa munceasca în loc sa traiasca pe spinarea statului."

(Cicero , anul 55 I.C. - i.e.n.)

Ce-am avut si ce-am schimbat?!

Carantina la Parlament

Epidemia a aparut in vara trecuta, atunci cand cativa deputati si senatori PNL au trecut la PDL.
Trecerea a fost facuta cu surle si trambite, mai ales la nivel local, in judetele in care au fost alesi respectivii.
Cel de al doilea val al epidemiei s-a petrecut spre toamna, in perioada motiunii de cenzura, care a condus la caderea guvernului.
Tot atunci a apaut modificarea tulpinii, proaspetele achizitii fiind trimise in carantina politica, inclusiv cei primiti pana la acel moment.
Al treilea val se petrece in aceste zile, in carantina independenta fiind aproape 30 de parlamentari. Atat de independent este grupul nou creat, incat mai tot timpul ii vezi in compania pedelistilor, pe holuri, in plen si pe la colturi.

Din pacate, pentru unii dintre ei, acest statut de "gripat" politic ii va urmari mult timp, pedeleul nedorind sa se viruseze cu ei si in acest fel sa isi creeze o problema cu oamenii lor care vor sa isi pastreze colegiul si in viitorul mandat.